Marti, 10 februarie, ora 19.00, Libraria Humanitas de la Cismigiu va fi gazda unei intalniri cu Horia-Roman Patapievici, Maja Wawrzyk, directorul Institutului Polonez din Bucuresti si prof.univ. dr. Constantin Geambasu despre marturiile lui Aleksander Wat cuprinse in volumul Secolul meu. Confesiunile unui intelectual european. Convorbiri cu Czeslaw Milosz, o tulburatoare radiografie a sistemului totalitar comunist, dezvaluind nu doar drama unui intelectual rafinat, ci in primul rand dimensiunea raului pe care l-a generat un astfel de sistem.
Ca document al unui martor istoric, Secolul meu este o lucrare extraordinara. Dar, mai mult decat atat, este o capodopera a genului autobiografic. Vocea lui Wat este irezistibila, si el isi spune povestea cu o asemenea rigoare si inteligenta, cu o asemenea caldura umana coplesitoare, incat cuvintele lui te schimba pentru totdeauna… Este o realizare magnifica, una dintre cele mai miscatoare si puternice carti pe care le-am citit vreodata. (Paul Auster)
Cartea poate fi cumparata online, cu reducere, de aici.
Aleksander Wat (1 mai 1900, Varsovia 29 iulie 1967, Antony, Franta) , poet, prozator si teoretician al artei, este considerat unul dintre cei mai importanti scriitori polonezi ai secolului XX. Descendent al unei vechi si distinse familii evreiesti, a urmat cursurile Universitatii din Varsovia, unde a studiat filozofia, psihologia si logica. A avut legaturi stranse cu avangarda literara, publicandu-si prima carte de poezie in 1920, iar cativa ani mai tarziu, in 1927, o culegere de povestiri.
Wat a editat o serie de reviste influente printre care Nowa Sztuka (Noua Arta) si Miesiecznik Literacki (Mensualul Literar) si a ajutat la diseminarea operei lui Maiakovski si a futuristilor in Polonia, inainte de a deveni adept al partidului comunist. Intre 1933 si 1939 a fost directorul literar al celei mai renumite edituri poloneze de la acea vreme, Gebethner & Wolff. In 1939, dupa invadarea Poloniei de catre nazisti, s-a refugiat la Lvov. Arestat in 1940 de NKVD, a fost incarcerat la Zamarstinov, apoi transferat succesiv la Kiev, Lubianka, Saratov. Amnistiat in noiembrie 1941, a fost trimis in Kazahstan.
In 1946 a primit permisiunea sa se intoarca in Polonia, unde a fost numit redactor-sef la PIW (Institutul Editorial de stat), dar, din cauza convingerilor anticomuniste, a fost silit sa renunte la aceasta functie, castigandu-si viata mai ales ca traducator. Anul 1953 a marcat inceputul unei boli nervoase incurabile cu caracter psihosomatic. In 1959 a emigrat in Franta. In 1963 Wat a fost invitat sa predea literaturi slave la Center for Slavic and East European Studies de la University of California (Berkeley). De la inceputul anului 1964 si pana in iunie 1965, Wat s-a aflat la Berkeley, unde a inregistrat o serie de convorbiri despre viata sa (pe care le considera un fel de jurnal vorbit) cu Czeslaw Milosz, publicate postum sub titlul Secolul meu. Coplesit de boala care l-a macinat vreme de paisprezece ani, Aleksander Wat s-a sinucis pe 29 iulie 1967, la domiciliul sau de la Antony (Franta).
Comunicat de presa Editura Humanitas
