S-a gândit cineva că aşa cum avem receptori pentru gusturi (sărat, dulce, amar etc), există ceva asemănător şi în cazul moralităţii? Da. Profesorul Jonathan Haidt trece în revistă compasiunea, loialitatea, autoritatea din această perspectivă, amestecând şi preferinţele politice în acest cocktail. Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica şi religia este o carte-eveniment, lansată de „Humanitas” la Bookfest 2016, şi care explică de ce putem pica testul compasiunii, de pildă, şi îl putem trece pe cel al onestităţii; cu prelungiri în opţiunile noastre politice.
Cât de buni suntem la a accepta că există şi părerea celorlalţi? Cum tolerăm ideile altora despre nivelul de taxare sau sistemul de sănătate, de pildă? Cât de repede devenim conservatori sau liberali în funcţie de standardul propriu de viaţă şi de banii din cont? Eşti inteligent. Eşti bine informat, şi, cu toate acestea, crezi, ca liberal, că tabăra conservatoare este alcătuită din înguşti la minte. Este doar o chestiune de „natură umană” să nu fim capabili să ascultăm cum se cuvine? De ce ne repezim să desfiinţăm când am putea foarte lesne să învăţăm de la cei care gândesc diferit şi să nu mai cheltuim energie şi timp în dezbateri sterile care nu au dus vreodată undeva?
Profesor de Psihologie socială la Universitatea Virginia, Jonathan Haidt s-a declarat toată viaţa un liberal. Astăzi recunoaşte că şi-a mai schimbat punctele de vedere. Şi o face în scris, lansând un bestseller care nu are nici pe departe calităţi senzaţionale implicite, şi totuşi este; de unde concluzia că a alătura latura fundamental intuitivă a omului de opţiunea lui politică este o preocupare majoră în opinia publică a lumii contemporane. Având aceleaşi repere şi acces la aceleaşi surse de informare, de ce ambiţia de a câştiga domină toate acţiunile politicienilor şi susţinătorilor lor? De unde această adversitate care ne dezbină de când ne ştim ca specie civilizată? Autorul argumentează cu trecutul: mulţi dintre cei care au fost condamnaţi cândva pentru ideile lor, considerate „scandaloase”, au avut, de fapt, dreptate.
Filosoful David Hume, care afirma că raţiunea este potrivită doar pentru a fi „sclava pasiunii”, s-a dovedit un adevărat vizionar; E. O. Wilson, ecologistul catalogat drept fascist pentru afirmaţiile că reacţiile oamenilor vin direct din fondul lor biologic, a fost repus în drepturi de studiile ulterioare asupra umanităţii; Glaucon, cinicul care i-a spus cândva lui Socrate că oamenii se comportă aşa cum trebuie doar dacă ştiu că sunt urmăriţi este perfect valabil şi în era Big Brother.
Exemplele ar putea continua…
Cartea Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica şi religia, de Jonathan Haidt poate fi cumpărată cu reducere de la Elefant, Libris sau eMAG.
