fbpx
Despre noi
Incursiuni virtuale in fascinanta lume a cartilor. Colectii de recenzii si recomandari, suntem receptivi la tot ce se poarta citit. Iti multumim pentru vizita!

Recenzie la cartea: Fahrenheit 451, de Ray Bradbury

Fahrenheit 451

Într-o lume în care cărțile sunt persecutate, Ray Bradbury conturează pentru cititorii săi o distopie science-fiction menită să ne facă să ne punem câteva întrebări… În scara Fahrenheit, 451 de grade reprezintă „temperatura la care hârtia din care sunt făcute cărțile ia foc și se mistuie…”, explicație pe care o găsim chiar înainte de începerea romanului, aceasta aducând puțină claritate asupra titlului și susținând ideea principală.

Cartea este împărțită în trei mari secțiuni, Vatra și salamandra, Ciurul și nisipul și Strălucirea focului, prezentând viața lui Guy Montag care trăiește într-un orășel nespecificat din America. Fraza de început a romanului ne poartă către o deschidere cinematografică brutală:

„Era o plăcere să dai foc. Era o încântare să vezi cum se mistuie, cum se înnegresc și cum se transformă lucrurile.” (Bradbuey, pag. 11).

Fir narativ Fahrenheit 451

Astfel, atmosfera distopică este setată încă de la început și nu ne va părăsi până la finalul cărții. Guy Montag are o profesie destul de des întâlnită, este pompier, numai că, în universul imaginat de autor, pompierii nu au drept menire stingerea focului, ci aprinderea lui. Totul pleacă de la premisa că lumea nu are nevoie de cărți, acestea fiind distruse prin ardere de către pompieri împreună cu casele celor unde erau găsite.

Există și un regulament care trebuie respectat întocmai, iar o parte din el ne este prezentată și nouă în prima secțiune a romanului:

„<<Compania a fost înființată în 1790 cu scopul de a arde cărțile cu influență engleză în colonii. Primul pompier: Benjamin Franklin.

REGULI

  1. Răspunde grabnic la apelul de alarmă.
  2. Dă foc repede.
  3. Arde tot.
  4. Raportează imediat la stația de pompieri.
  5. Fii pregătit pentru alte alarme.>>” (Bradbury, p. 43).

Așadar, pompierii trebuie doar să execute ordinele și să nu se atingă sub nicio formă de cărți.

În lumea lui Guy, apare un personaj care îi schimbă percepția, Clarisse McClellan, o tânără de șaptesprezece ani care nu respectă regulile, este complet dezinhibată și îi împărtășește deschis opiniile lui Montag încă de la prima întâlnire. Pentru ea socializarea nu înseamnă doar să aduni niște oameni laolaltă, fără ca aceștia să fie lăsați să își exprime opiniile, ci doar să memoreze lucruri și să urmărească niște filme care nu numai că nu sunt educative, dar chiar popularizează și ridică la rang înalt mediocritatea.

Clarisse crede că socializarea ar trebui să aibă un rol diferit: „Și știi, cei mai mulți elevi nu pun niciodată întrebări; stăm și înghițim numai răspunsuri, o avalanșă de răspunsuri […] Ce fel de sociabilitate e asta? E ca și cum ai lua niște vase cu fundul spart și-ai turna apă-n ele printr-o mulțime de pâlnii și-ai pretinde apoi că e vin. […] Ai băgat de seamă cât de brutali au devenit oamenii unii cu alții?”

Cumpără cartea cartea Fahrenheit 451, de Ray Bradbury, cu reducere, de la eMAGLibris sau Cartepedia.

Romanul ne prezintă și relația lui Guy cu soția sa, Mildred. Cei doi nu par să se iubească, ba chiar Guy ajunge să se întrebe la un moment dat de ce sunt oare împreună. Mildred este exact opusul Clarissei, respectă întocmai regulile și este interesată doar de ecranele ei și de poveștile prezentate acolo. Reprezintă tipul femeii superficiale, care își urmărește doar propriul interes, lucru dovedit și de dorința sa pentru cel de-al patrulea ecran, nu îi sunt suficiente cele trei pe care le are deja. Îl părăsește pe Montag atunci când acesta dă dovadă de nesupunere din teama de a nu fi și ea pedepsită.

Guy are un moment de revelație atunci când participă la arderea casei unei femei cu tot cu aceasta înăntru. În locuința ei se găsiseră cărți, dar ea refuză să-și abandoneze căminul, chiar dacă Guy insistă. Exact înainte ca pompierii să pornească focul după ce umpluseră locul de kerosen, femeia dă drumul unui chibrit aprins și sfârșește în flăcări alături de vasta sa bibliotecă.

Acest tragic eveniment în combinație cu vestea morții Clarissei, îl face pe Guy să înțeleagă că fusese și el un alt supus al regulilor impuse de societate și ia atitudine. Șeful său, Beatty, încearcă să îl convingă că trebuie să revină la viața de dianinte de incident, însă fără un rezultat pozitiv.

Guy apelează la Faber, un fost profesor de engleză pentru a-l ajuta în lupta împotriva sistemului. Acesta este de acord în cele din urmă să îl sprijine, însă protagonistul ajunge într-o situație foarte dificilă după uciderea lui Beatty și distrugerea Câinelui Mecanic. Se vede nevoit să fugă, este urmărit de poliție împreună cu un alt Câine Mecanic menit să îl anihileze, însă reușește să își piardă urma intrând într-un râu și lăsându-se purtat de acesta.

În final, poliția se mulțumește să omoare un alt bărbat pentru a satisface dorința populației de a vedea un sfârșit al omului care nu s-a supus regulilor, iar Guy își poate continua astfel viața.

Concluzie

Deznodământul romanului Fahrenheit 451 este unul neașteptat, Montag se întâlnește cu un grup de oameni care încearcă să salveze cultura asemeni lui prin memorarea marilor opere literare. Grenger, cel care îl primește cu brațele deschise pe Guy în rândul lor, îi face cunoștință cu ceilalți membrii ai grupului.

„- Aș vrea să faci cunoștință cu Jonathan Swift, autorul Călătoriilor lui Gulliver, o satiră politică nemaipomenită. Omul ăsta de-aici e Charles Darwin, ăstălalt e Schopenhauer, celălalt e Einstein, iar cel de lângă mine e domnul Albert Schweitzer, un filozof foarte simpatic. Îi ai pe toți în fața dumitale, Montag. Și pe Aristofan, și pe Mahatma Gandhi, și pe Gautama Buddha, și pe Confucius, și pe Thomas Love Peackcock, și pe Thomas Jefferson, și pe Lincoln, nu lipsește niciunul. Și tot noi suntem Matei, Marcu, Luca și Ioan.” (Bradbury, p. 167).

Fahrenheit 451, romanul lui Bradbury încearcă să sublinieze lipsa de implicare a oamenilor în societate, aceștia fiind precum niște roboței cărora li se dictează exact cum să gândească, cum să se poarte, cum să reacționeze în anumite situații. Ideea centrală a acestei distopii este aceea conform căreia oamenii nu trebuie lăsați să descopere prea multe sau să scape de sub controlul autorităților pentru ca echilibrul artificial creat de acestea să nu se destrame. Există totuși speranță, rebeli precum Guy Montag, care vor încerca și vor reuși să perpetueze cultura, vor exista întotdeauna.

Cumpără cartea cartea Fahrenheit 451, de Ray Bradbury, cu reducere, de la eMAGLibris sau Cartepedia.

Alina Vladoi
Total
0
Shares

Bookura-te de comentarii

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Previous Article
ALIAS GRACE

ALIAS GRACE de Margaret Atwood, o nouă ediție, în colecția Corint Fiction

Next Article
Românii și Europa

Lucian Boia, Românii și Europa. O istorie surprinzătoare

Related Posts

Total
0
Share