A avea sau a fi?

Într-o lume care nu mai crede nici în fericirea prin consum și nici în binefacerile concurenței egoiste și ale progresului nelimitat, este un manifest pentru o nouă ordine psihologică și socio-economică. Fromm urmărește istoria și efectele a două moduri fundamentale de a exista: cel bazat pe avere, putere și agresivitate, respectiv cel motivat de dragoste, dăruire și spontaneitate. Soluțiile ieșirii din starea de depresie și dezumanizare birocratică sunt articulate într-un program socio-economic temerar, care merge de la inițiativele individuale ale „consumului sănătos" și ale intensificării trăirilor spirituale până la măsuri globale în favoarea unei democrații participative, a unui management umanist și a diminuării inechităților flagrante.

Punând laolaltă argumente psihanalitice și marxiste cu revelații din mistica medievală și cu subtile analize macroeconomice, și țintind deopotrivă excesele capitalismului și socialismului, este o sinteză surprinzător de actuală. Consumatorul este veșnicul sugar ce plânge după biberonul cu lapte. A consuma reprezintă o formă de „a avea", probabil forma cea mai importantă.

Consumul alină neliniștea, întrucât ceea ce ai nu-ți poate fi luat; dar el te îndeamnă să consumi și mai mult, pentru că ceea ce ai consumat anterior nu-ți mai oferă satisfacție. Consumul sănătos poate avea loc doar dacă din ce în ce mai mulți oameni doresc să-și schimbe modelele de consum și stilurile de viață. Oamenii își vor da seama că un consum exagerat dă naștere la pasivitate; că nevoia de viteză și noutate reflectă neliniștea interioară, fuga omului de el însuși.