A doua viata

„Nicoleta Dabija citeste moartea in destinul surorii ei, dar intelege ca ceva inca ramane, ca exista ceva in urma actiunii mortii, o alta viata sau o a doua viata care nu are nimic de-a face cu o presupusa lume de dincolo. O a doua viata aici a Marianei, care se produce prin transfer, prin developarea unor momente, situatii, evenimente si stari traite in sensibilitatea si memoria surorii, care le ordoneaza si le fixeaza intr-o naratiune pentru a le pastra vii. Dar si o a doua viata a surorii, viata adaugata prin „sarcina” ramasa de la Mariana, care continua sa lase efecte in amintire, in sensibilitate, sa modifice cand abrupt, cand discret felul autoarei de intelegere si raportare la nesfarsita vulnerabilitate a omului.

Noi suntem mai mult decat noi insine in masura in care devenim viata a mortilor nostri, cedand rememorarii sau comemorarii lor parti importante din timpul in genere consumat in grija de sine si pentru propria implinire. A doua viata este o carte care deturneaza mersul firesc al curiozitatii cititorului, il smulge din sistemul bine asigurat al superficialitatii lui firesti, il face sa priveasca intr-o oglinda de care in genere se fereste: fata mortii… Iata-te!” Vianu Muresan, scriitor si filosof.