Anotimpuri care nu se repeta

Intamplari de familie si secvente din viata, despartiri, vise, regrete si supravietuiri se oglindesc in povestirile cuprinse in acest volum.

Seara de dinaintea emigrarii unei familii in Israel, povesti de cazarma, accidentul de la Cernobil, un raport de garda in decembrie ’89, o intalnire ratata cu fostii colegi de facultate, un tata care fuge de langa fiul sau – acestea sunt doar cateva dintre scenele care i se vor derula prin fata cititorului cand va deschide cartea lui Ion Plesa.

Ion Plesa are toate avantajele unui debut tarziu: si-a delimitat clar universul, pe care il exploreaza intr-un stil personal, as zice chiar inimitabil. Prozele sale au un aer comun, parte si datorita temei predilecte a timpului, cu trecerile si pierderile sale, parte si scriiturii, uneori de o rara frumusete, blend de stranietate si nostalgie, de introspectie si teatral, de lirism vag si umor fin. Ion Plesa are un simt aparte pentru descrierile unor spatii invaluite intr-o obscuritate blanda si pentru surprinderea senzatiilor intr-o lentoare muzicala, ceea ce il face un neasteptat blecherian. Prozele sale de familie si de atmosfera evoca scene si voci trecute, imagini si amintiri in sepia ca niste fotografii vechi in care inca se manifesta viata. Cartea sa este un minunat album de snap-uri narative.

— Marius Chivu