Aventurile unui calator naiv

Eu nu cred decat intr-o singura oculta mondiala, oculta celor care fac bancurile, pentru ca nimeni nu a vazut vreodata pe cineva care sa fi inventat el insusi vreun banc si totusi acesti oameni geniali, care au un simt al umorului extraordinar, trebuie sa existe printre noi si eu cred ca Jan Cornelius face parte din aceasta oculta si nu vrea sa ne spuna. Noi vedem zilnic o gramada de intamplari, fara sa ne dam seama ca ele mustesc de umor, dar umoristii adevarati precum Cornelius le vad, umorul este in ochiul celui care priveste. (Mircea Cartarescu),,Azi am ajuns la Iasi, poimaine plec la Chisinau. Sunt invitat la un festival de proza, prin Goethe-Institut.

Am fost azi la autogara Iasi sa iau un bilet pentru cursa de ora 9, marti, 17 septembrie. S-au uitat pe acolo la mine ca la un extraterestru. Cum un bilet pentru marti? Cum pentru Chisinau?! Pentru Chisinau nu se vand bilete decat la autobuz. „Si daca sunt prea multi pasageri?” ma intreb.

Probabil ca se trage la sorti. Sau cei in plus sunt aruncati pe drum din autobuz. Ghiseu de informatii exista la autogara, dar pe usa acestuia scrie mare NU DETINEM INFORMATII DESPRE CHISINAU. Si oricum biroul e inchis. Ce-mi place mie teatrul absurd! Pssst! Actul intai deja a inceput.” (Fragment din carte)