Barbatul de lut

Un volum ce pare a se fi intrupat de sub penita autorului pentru a revela, din randuri mascand biografii, jurnale, naratiuni, aforisme, dar si stihuri, sectiuni cinematografice remodelandu-se ubicuitar in sarjele bulgarilor de creatie ale autorului. De altfel, autorul balanseaza cu multa finete intre felurite forme metaforice, uneori, aidoma unui scenarist, conturand un imaginar in descrieri si decupaje de timp si spatiu, de vremuri in vremuri, de conjuncturi in conjuncturi, apoi trecand totul prin ochiul critic al unui regizor ce-si potriveste cu meticulozitate descriptiv-analitica toate acele prescenarii gandite si framantate pana la formele lor de scripturi, in unele dintre acestea, secventele fiind construite si imbinate parca din vorbe si zvonuri prinse si culese din acele numeroase Poieni ale lui Iocan traversate in viata de autor, altele intrupandu-se chiar din trairile unui om greu incercat de viata, ca trecator pe acele tacute, dar pline de spini carari in cruci de durere, drumuri de viata marginite si de povara umbrelor acaparatoare ale altor destine din imediata lui vecinatate, toate redate prin imbogatiri de simboluri, pentru ca apoi intreg suvoiul scrierii, izvorat din izvodirile, aici line, dincolo tumultuoase, sa-si sape propria albie intr-o vale a plangerii extrem de cerebrala ca relatari, ca mesaje si sensuri morale.

— Cezar Adonis Mihalache