Ca o trompetă, felia de pâine ardelenească

Invatasera sa tina felia de-un capat, cu o singura mana. Si ieseau asa cu ea pe poarta, triumfatori. Nu e bine spus adica pe poarta. De pe la toate portile, cat era alszegul. Ca o formatie de trompetisti, cu felia de paine ardeleneasca pe post de trompeta.

— Monica Savulescu Voudouri

Usor de citit, greu de lasat din maini pana la ultima fila, aceasta carte continua sa te bantuie multa vreme si dupa inchiderea ultimei coperte. Lucrurile nu stau mereu asa cum am fost invatati ori cum ne imaginam.

— Alina Hucai

Un roman al rememorarii nostalgice ne propune Monica Savulescu Voudouri, o carte a unor destine risipite, dar care se intorc, prin pana autoarei, la rosturile existentei. Metafora feliei de paine coapte de bunica in fiecare saptamana nu tine doar de amintirea idilica a copilariei silvane, ci si de asumarea parcursului vietii, asa cum a fost. Fixate de tablourile din Edenul Silvaniei ale lui Flavius Lucacel, randurile volumului de fata ne conving si ca ratacirea e doar o stare intermediara: locul nasterii poate fi inceputul si sfarsitul intelegerii rostului. Si nu numai pentru cei nascuti in Tara Silvaniei, parte a Transilvaniei.

— Daniel Sauca