Caiete. 1957-1972

Opera de moralist? Literatura? Filozofie? Poate ca cel mai corect ar fi sa numim paginile Caietelor lui Cioran jurnalul conditiei umane. Nimeni n-a vorbit cu atata sinceritate, cu atata verva si har pentru fiecare dintre noi. Niciodata inteligenta n-a fost mai destrabalata ca in paginile acestui Cioran in pijama, decontractat, eliberat de rigorile si eleganta marelui stil din cartile sale antume.

Niciodata un necunoscut, punand pe hartie doar pentru el cele mai necenzurate ganduri care i-au trecut prin cap, n-a reusit sa-ti devina cel mai apropiat prieten. Nu exista o alta carte pe care s-o fi recitit de-atatea ori. O tin pe noptiera mea. Pentru ca sunt convins ca nimeni, in spatiul laic al existentei noastre, nu ne-a fost atat de aproape si nu ne-a eliberat mai eficace, dinlauntrul singuratatilor si spaimelor lui, de singuratatile si spaimele noastre.

Daca ar fi stiut - cand isi rumega in acest jurnal disperarile, mefientele, dezamagirile, apetitul si sila de glorie, tortura plictiselii, bucuria de a trai si scarba de semeni - ce multime nesfarsita de prieteni se aduna la portile scrisului lui!

— Gabriel Liiceanu

• Traducere din limba franceza de Vlad Russo, Emanoil Marcu