Călătoarea nocturnă. Gânduri despre experiența îmbătrânirii

Intr-o lume a imaginii flatante despre sine, nimic nu e mai detestabil si mai amenintator decat pierderea tineretii fizice. La 30, 40 sau 70 de ani, realitatea trebuie evitata si ascunsa cu orice pret. Dincolo de aparente, de panica varstei tarzii si de fantasma tineretii vesnice, frumusetea fiecarei varste tine insa de ce crede omul despre el insusi. Misterioasa calatoare nocturna se insinueaza in vietile tuturor mai devreme sau mai tarziu. De ce oare femeile si barbatii percep dramatic diferit aceasta vizita menita sa-i invete arta de a trai si sa-i deprinda cu varsta pe care Montaigne o numea varsta adevaratei vieti? Provocatoare, curajoasa si personala, deopotriva amara si duioasa, aceasta istorie culturala a varstelor din fiecare om e o invitatie la regandirea tineretii si imbatranirii, in amestecul de indiferenta si tehnologie al secolului XXI.

— Tatiana Niculescu

Fac apel la o neutralitate a batranetii. Nu imi doresc o protectie excesiva, adesea greu de suportat, ci mai degraba o societate care sa-si depaseasca neincrederea si teama pe care le simte si sa inceapa sa considere batranetea o valoare importanta si activa. Trebuie sa incetam sa ne temem de ea, sa ne dam voie sa ne-o dorim. Sa punem capat violentei indreptate impotriva ei din toate partile, care este si un semn al esecului civilizatiei noastre. Sa vedem in varsta un rezervor de sanse noi, un prilej de a umple lumea in loc sa o lasam goala. Sa schimbam viata sau cel putin sa schimbam definitia si sensul a ceea ce inseamna sa traiesti...

— Laure Adler

• Traducere din limba franceza de Stefania Iordan