Casa cu patru ferestre

Construim lumea in care traim precum o casa. Ii inaltam peretii si securizam geamurile si usile pentru ca nimeni si nimic sa nu patrunda si sa ne sparga bula de iluzie ca suntem in siguranta. Navigam intr-un ocean de vise si inchipuiri, ingramaditi in siajul unor concepte in care deseori nu ne regasim pentru ca fie ne-au fost impuse, fie le-am copiat de la altii, convinsi ca ni se vor potrivi si noua.

Tot mai instrainati, ne hranim cu himere, traind in universuri personale, in care gandurile par figuratie intr-un film suprarealist. Dincolo de usile care se inchid in urma noastra, ignoram lumea, convinsi ca noi stabilim regulile jocului. Pana cand lumea asta necunoscuta noua schimba jocul, si ne trezim prizonierii propriilor noastre strategii de izolare.

Patru destine aflate sub acelasi acoperis ajung sa se descopere si sa-si deschida universurile intr-o situatie pe care nici nu au generat-o si nici nu o pot controla. Cateodata, viata ne pune in fata unor provocari mai mari decat edificiile construite de noi pentru a ne salva. Si atunci, abia atunci, incepem sa traim cu adevarat.