Casa veseliei (vol. 2)

Lily Bart, frumoasă, inteligentă și sofisticată, este acceptată de familiile aristocrate și curtată de tagma în creștere a noilor îmbogățiți. Dar pe măsură ce se apropie de treizeci de ani, simte nevoia să stea pe propriile picioare. Prove ­ nind dintr-o familie aristocratică scăpătată, fată săracă dar cu gusturi costisitoare, are nevoie de un soț pentru a-și păstra poziția socială și pentru a menține luxul cu care s-a obișnuit.

Deși mulți i-au făcut curte, ceva – un moft sau simțul exacerbat al integrității – o împiedică să ­și găsească perechea potrivită. Casa veseliei a șocat la apariție prin intransigența cu care autoarea a portretizat societatea newyorkeză din punct de vedere moral, social și economic, prin luciditatea și franchețea cu care a denunțat constrângerile care apă ­ sau asupra dorinței de emancipare a femeilor din epoca sa. Există doar trei sau patru romancieri americani care pot fi considerați importanți – iar Edith Wharton este unul dintre ei.

Gore Vidal Edith Wharton este profund preocupată de influența copleșitoare a convențiilor sociale asupra individului. […] Ea aderă la ideea că realitatea acestor convenții e mai puternică decât omul, care, deși poate că nu pierde neapărat în ciocnirea cu ele, e rănit grav, iar fericirea lui e mutilată. Heinrich Straumann.