Ce-am făcut în vara în care mi-am luat un casetofon roșu

Cu un discurs la intersectia dintre Salinger si Joyce, Francisc Baja ne spune povestea lui King, un soldat in termen intr-o garnizoana din sudul prafos si canicular al Romaniei, in istericii ani 1990, cand singura lege era a celui mai smecher. King are trei obiective: sa supravietuiasca inchisorii cazone, colectivului si ierarhiilor ei schimbatoare, sa isi cumpere un casetofon si sa isi piarda virginitatea. Ce urmeaza este un flux omogen de voce a constiintei, aventuri si umor de situatie care reusesc sa portretizeze nuantat nu doar cateva personaje, ci un intreg context social.

Peste toate, ca o trasatura distincta, se simte o nota de tragism care traverseaza povestea, desi mizele in mod voit nu sunt inalte, autorul alegand sa porneasca de la detaliu pentru a recrea verosimil un cadru social ale carui structuri s-au estompat in timp, insa a pastrat atitudini si un soi de perspectiva psihologica inca activa si recognoscibila. Dar oricat de perisabil ar fi fost fundalul, umanitatea lui King inerveaza o poveste fermecatoare, cu accente melancolice, de viata autentica, cu sentimente si actiuni dintre cele mai naturale. Ce-am facut in vara in care mi-am luat un casetofon rosu este un roman alert si emotionant, scris de unul dintre cei mai inzestrati prozatori romani contemporani.

— Cosmin Perta