Chisinaul interbelic. Alte evocari (ne)sentimentale

Editie ingrijita si argument de Diana Vrabie.

Antologia cuprinde, in rezultat, o selectie de peste 100 de texte, tot atatea marturii ale unei realitati edilitar-culturale, social-politice si economice, din care razbat reverberatii asupra etapelor fundamentale ale Basarabiei interbelice, in general si ale Chisinaului, in special. Acestea incep cu proclamarea autonomiei Basarabiei si formarea Sfatului Tarii, actiuni soldate cu Unirea Basarabiei cu Romania, din 27 martie 1918 si, in consecinta, cu o serie de masuri de nationalizare a provinciei, intre care, unificarea calendarelor, adoptarea grafiei latine, declararea limbii romane drept limba oficiala si introducerea ei in administratie si armata, nationalizarea scolii prin organizarea de cursuri pentru profesori, studenti si elevi, inaugurarea tipografiei Romania Noua, editarea si distribuirea gratuita a cartilor, crearea unei infrastructuri educationale de baza, inaugurarea Facultatii de Teologie si Facultatii de Stiinte Agricole, crearea unei Scoli de Arte Frumoase si a Teatrului National, infiintarea unui Post de Radiodifuziune pentru formarea simtului artistic si cultura limbii, nationalizarea justitiei si unificarea legislativa, intemeierea Scolii Elementare de Comert si a Scolii Practice de Comert Corneliu Antonescu, dar si a Societatii economice, redenumirea strazilor si firmelor magazinelor, dezvelirea monumentelor lui Stefan cel Mare si al Regelui Ferdinand I, a bustului lui Zamfir C. Arbore etc.

Si, sfarsesc prin declansarea celui de-al doilea razboi mondial si... cucerirea Chisinaului, care-i va schimba fata in mod catastrofal. Imaginea Chisinaului distrus razbate din articolele lui C. Panaitescu, Sergiu C. Rosca s. a., dar si din anexele antologiei, privind evaluarea distrugerilor aduse cladirilor si instalatiilor publice din Chisinau.

— Diana Vrabie