Clinica poeziei

Noutatea consta la Dan Tipurita in mutatia produsa in artele poetice, numita de poet biopoem, daca putem privi traditia plus inovatia literara prin analogie cu ereditatea plus variabilitatea organismelor. Incomod in propria-i piele, incorsetat somatic, inventatorul biopoemului face figura de urmas al pitagoreicilor din antichitate, de la nastere prizonieri ai pesterii trupului. Dan Tipurita nu face parada, sa zicem neologica, el isi cauta mijloace coerente cu noile idei, fara a se teme de stridente, dovada si splendidele fineturi plastice de care se dovedeste capabil. Oricati neuroni ar cheltui pentru productia sa lirica, eu cred ca afacerea acestui original poet este rentabila.

— Emil Lungeanu

O strofa de amurg.

Sunt doar o intamplare. Sunt cel ce am vrut sa fiu, pe-o strada anonima un capat de amurg, un geamat ud al toamnei, bolnav de cenusiu, o strofa, o idee, un strop de demiurg. Nu am patologie, sunt pur si hialin, simt doar alcatuirea metaforei in mine, de-aceea cand imi ploua in lacrimi, din senin, cu randurile ploii scriu versuri. Anonime.