Compasiunea și mintea umană

Sa avem compasiune inseamna sa admitem ca nu suntem singuri, ci uniti intr-o situatie cu care toti ne confruntam si pe care incercam sa o deslusim.

— The Guardian

A afisa compasiune nu inseamna a fi slab sau dragut - aceasta este o buna premisa pentru provocarea pe care ne-o lanseaza Paul Gilbert, initiator al terapiei bazate pe compasiune si presedinte fondator al Compassionate Mind Foundation. Pentru ca, intr-adevar, abordarea compasiunii in relatia cu propriul sine, cu cei din jur si in fiecare domeniu al vietii cotidiene cere un efort sustinut de constientizare si o practica asidua, care impreuna duc la o transformare profunda a persoanei. Orice schimbare incepe cu mintea, intr-un sens cat se poate de concret, pe care Gilbert il explica prin recurs la cercetari recente, de factura evolutionista, din neurostiinte si psihanaliza: avem un creier vechi, spune el, proiectat in scopul supravietuirii, care intra adesea in conflict cu creierul nou, de origine mai recenta in cazul speciei umane evoluate, capabil de operatii mai complexe si mai subtile.

Printre consecintele acestui conflict se numara furia, anxietatea si depresia care, neconstientizate si gestionate necorespunzator, pot intoxica intregul tesut de relatii interumane ale unei persoane, si asa pus la incercare de presiunile vietii contemporane si ale societatii axate pe performanta si consum. Paul Gilbert ne demonstreaza cu eruditie, blandete si umor ca o cunoastere aprofundata a acestor mecanisme si un exercitiu constant ne pot ajuta sa confruntam zonele cele mai intunecate ale propriilor minti. Paul Gilbert (n. 1951) este un psiholog si psihoterapeut britanic, recunoscut la nivel mondial pentru initierea terapiei bazate pe compasiune.

Inainte de pensionare, Gilbert a condus Mental Health Research Unit din Derbyshire, iar in prezent continua sa predea psihologie la University of Derby si este presedinte al Compassionate Mind Foundation. In 2011 i-a fost acordat titlul de Ofiter al Ordinului Imperiului Britanic pentru meritele in domeniul sanatatii mintale, unde s-a ocupat cu precadere de tulburarile afective, anxietate, depresie si psihoze. Pana la acel moment, publicase deja 21 de carti si peste 100 de articole stiintifice, fiind totodata membru al British Psychological Society.