Conspiratie si democratie. Extremisme si antifrancmasonerie in Romania precomunista

La o privire, fie si superficiala, asupra istoriei umanitatii din momentul aparitiei primelor forme de organizare sociala complotul, conspiratia si alte diverse forme de uneltire impotriva puterii si a ordinii stabilite au populat imaginarul social si s-au dovedit a fi realitati istorice de necontestat. Motivele care au stat la baza unor asemenea desfasurari potrivnice unui status-quo, in general acceptat, au fost dintre cele mai diverse: dorinta de putere, accesul la resurse de naturi diferite (economice, financiare, de capital simbolic etc.), motivatii religoase sau confesionale, ideologice s.a.m.d.

Pericolul real sau perceput al unor asemenea amenintari reale ori imaginate la ordinea instituita a folosit decidentilor in exercitiu pentru a-si prezerva si consolida propria putere, a stimula coeziunea interna (ingrupala), a facilita manipularea celor aflati sub conducerea lor, in fine, a instrumenta generalul instict al tuturor speciilor fight or flight (lupta sau fugi).

Toate miscarile si formulele asociative al caror scop a fost si este schimbarea, de regula brusca si violenta cel mai adesea, a ordinii existente si a ierarhiilor de putere din societatile unde acestea au aparut au drept numitor comun secretul. Teoriile conspirationiste sunt forme secularizate si diabolizate ale Proniei ceresti care prezinta forme alternative ale desfasurarilor istorice vazute ca transpuneri practice ale unor proiecte generate si aplicate de un grup mic de oameni puternici si fara scrupule.