Cum vrei Tu, Doamne! Sa fie binecuvantat!

Pentru prima data, ne confruntam cu eventualitatea neprevazuta a agravarii infectiei si cu spectrul infricosator al sfarsitului. Oricat ne-am feri sa spunem acest lucru, trebuie sa-l marturisim. (...) Sigur ca, in astfel de situatii, nadejdea se duce la Dumnezeu, la Maica Domnului si la rugaciunile sfintilor. Sigur ca sporeste ravna la rugaciune si sufletul se trezeste si striga cu mai multa putere la Dumnezeu.

Rugaciunile noastre cereau lui Dumnezeu izbavire, vindecare, sanatate, sfarsitul incercarii pentru noi si pentru ceilalti asemenea noua. Carticica Parintelui Simeon avea sa ne descopere ca la aceste rugaciuni, toate indreptatite, trebuia sa mai adaugam una la sfarsit, care ar fi schimbat radical si atitudinea noastra si starea noastra si care ne-ar fi izbavit si ne-ar fi eliberat fara intarziere. Parintele Simeon spune ca este bine si indreptatit ca omul, aflat la ananghie, la vreme de incercare, sa ceara lui Dumnezeu sanatate si izbavire, dar cu conditia ca la sfarsitul rugaciunii sa se predea cu totul lui Dumnezeu, sa se lase cu totul in voia si in mainile lui Dumnezeu, spunand Sa fie cum vrei Tu, Doamne!