Dicționar paralel englez-român de termeni muzicali (vol. 1) (A-N)

Cartea impresioneaza datorita dimensiunilor cantitative (cca 1800 de pagini in format A4 -alaturi de volumul II, peste 6900 de termeni, peste 580 de figuri complexe executate de autor cu talent si competenta etc.), dar si prin remarcabila calitate de sinteza care ii confera o mai mare densitate informationala. Acest dictionar iese din tiparul documentelor din categoria sa si capata, pe alocuri, anvergura unui dublu tratat de muzica. Trebuie remarcate o serie de contributii originale ale autorului: 1) ideea de dictionar bilingv paralel (punerea in corespondenta biunivoca a doua dictionare distincte: englez si roman);.

2) sistematizarea termenilor muzicali si corelarea multipla a acestora; 3) tratarea exhaustiva a inrudirii (relationarii) tonalitatilor; 4) abordarea originala a comunicarii prin muzica (sunt identificate cca. zece tipuri de canale): detalierea aspectelor limbajului muzical, tratarea semanticii muzicale prin prisma teoriei cifrului semantic, identificarea tipurilor de comunicare conotativa si deonotativa (aceasta din urma incluzand si comunicarea metaforica), o propunere de Metoda de analiza semiotica a unei lucrari muzicale;.

5) analize comparative ale sistemelor muzicale dar si ale elementelor din muzica; 6) dezvoltarea unor diagrame tridimensionale pentru toate tipurile de voci ale teatrului liric; 7) o tratare exhaustiva a vocii sub cele trei aspecte polisemantice: ca sursa de sunet, ca partida (linie melodica) si ca element cheie al rezonantei si registratiei vocale; 8) gindirea unor scheme originale de prezentare, diagrame bazate pe un tipar unic, pentru genurile muzicale americane cum ar fi blues, jazz, muzica country, muzica folk, muzica rock etc., in care se evidentiaza: subgenurile, originile, fuziunile si influentele acestor genuri;.