Diplomati ai Romaniei in atentia securitatii (1948-1989)

• excluderea diplomaților din MAE.

• Evoluția instituțională a MAE: Studiul introductiv analizează transformarea profilului diplomatului român: de la epurările masive din epoca Anei Pauker (când specialiștii interbelici au fost înlocuiți cu cadre loiale de partid), la profesionalizarea treptată din anii ’60-’70 (necesară pentru „politica porților deschise” și negocierile cu Occidentul) și până la degradarea statutului diplomatic în ultimul deceniu al regimului Ceaușescu.

• Material vizual de excepție: Cele 459 de pagini sunt completate de o anexă vizuală valoroasă, constând în 30 de planșe ce reunesc 161 de fotografii de arhivă reprezentând diplomați și ofițeri de securitate, documente și instantanee de epocă.

• Aparat critic solid: Lucrarea beneficiază de o prefață scrisă de reputatul istoric și diplomat Dumitru Preda și se bazează pe o bibliografie vastă, incluzând arhivele CNSAS, arhivele MAE (rapoarte diplomatice, note de convorbiri), documente de partid și mărturii memorialistice.

• Adresată atât cercetătorilor și studenților din domeniul istoriei, științelor politice și relațiilor internaționale, cât și publicului larg pasionat de perioada Războiului Rece, cartea semnată de Dr. Ciprian Nițulescu este o contribuție fundamentală la înțelegerea modului în care identitatea națională și interesele de stat s-au împletit cu mecanismele de supraveghere totalitară. O carte despre diplomați ai României din întreaga perioadă comunistă, aflați în atenția operativă a Securității, se circumscrie istoriei diplomației țării noastre din acea epocă prin faptul că politica externă a fost promovată de oameni, iar unii dintre aceștia se regăsesc în paginile următoare.

În partea introductivă prezentăm succint instituțiile implicate în epocă în politica externă a României (și câteva realizări ale acesteia în perioada sa de vârf), organizarea instituțională a Ministerului Afacerilor Externe, profilul diplomatului român după 1947, o serie de exemplificări privind implicarea Securității în politica de personal a MAE, informații relevante privind principalele unități care au avut în atenție operativă diplomații, dar și o scurtă prezentare a cuprinsului lucrării și a metodologiei elaborării acesteia.

Din paginile cărții se poate observa cât de strict era controlul Securității asupra personalului diplomatic, prin intermediul rețelei informative, a tehnicii operative complexe la domiciliu, birou, restaurante etc (interceptarea convorbirilor telefonice, a corespondenței, înregistrări ambientale, video), filajului (zonal, continuu, prin sondaj), investigații la domiciliu și în județul de unde provenea, combinațiilor informative sau chiar prin contact direct a reprezentanților DSS cu aceștia.

Aceste măsuri de verificare a suspiciunilor, practic pe linie de contraspionaj, erau reflectate de regulă în acele „Planuri de măsuri” cu termene fixe, unele dintre acestea având 21 de obiective (cazul Iosif Petre în 1973) și existând uneori redări voluminoase ale înregistrărilor prin tehnică operativă (cazul Constantin Vasiliu în 1987-1989).

Supravegherea acestora a evoluat de la „investigații strict discrete” (menționate ca atare în dosarele lui Constantin Măgureanu în 1949 sau Teodor Huc în 1960) până la concluzia unor diplomați că „voi ofițerii faceți toate aranjamentele și vă băgați în toate” (Ioan Tănase, 1979) sau că lucrau „la vedere” (Petre Săndulescu, 1985). Rememorările unor diplomați, menționate în aceste pagini (ex:Ion Floroiu, Marcel Dinu), completează „imaginea”. S-a putut constata că unitățile de securitate nu doar dădeau aviz pozitiv/ negativ pentru executarea de misiuni în exterior (temporare, permanente), acces la documete secrete, regimul de portarmă, ci opinau chiar pentru excluderea respectivului diplomat din MAE, intervenția DSS fiind decisivă.

Aceste transferări din minister au fost îndeosebi în anii 1981-1986, ca de exemplu: la Loto-Pronosport (Gheorghe Țârlescu, Iuliu Dobroiu, Gheorghe Vișinescu), Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (Gheorghe Brad, Petre Anghel, Tudor Mircea), Ministerul Industriei Metalurgice (Mircea Mitran) etc.

O radiografie fascinantă și incomodă a aparatului diplomatic românesc din perioada Războiului Rece. Pe baza unei cercetări riguroase în arhivele CNSAS, Dr. Ciprian Nițulescu demonstrează cum Ministerul Afacerilor Externe a funcționat nu doar ca instrument de promovare a intereselor naționale pe plan extern, ci și ca un mediu aflat sub supravegherea permanentă și sufocantă a aparatului represiv. Volumul aduce în prim-plan destinele a 200.