Fuccboi

Cat din toate astea inseamna prea mult? Scris intr-un limbaj socant si absolut original, care include argoul rap si prescurtarile de internet, subminand cu iscusinta atat ipocrizia epocii noastre, cat si pe cea a autorului insusi, Fuccboi este o examinare fara menajamente, ludica si iscoditoare, a ceea ce inseamna sa fii barbat.

O carte cu nerv, verva si foarte putine verbe. Comportamentele moderne si un anumit tip de energie masculina a varstei de douazeci si ceva de ani se ciocnesc intr-un mod plin de culoare in vocea vibranta a acestui roman de debut.

— The Guardian

Un debut electrizant… care abordeaza existenta barbatului modern cu o remarcabila abilitate si o puternica constiinta de sine. Scrisa cu o cadenta sacadata, fascinanta, care combina argoul Philadelphiei cu vocile de pe Twitter, Fuccboi e o carte singulara si caustica… cu un narator deosebit si voit complicat. Exista ceva machiavelic in umorul lui Conroe pe tot parcursul romanului, autorul avand evident controlul total asupra acestui fir narativ provocator. - Huck.

M-a prins cum numai cele mai bune texte o pot face.

— Sheila Heti

Fuccboi este Bildungsromanul generatiei sale... Proza lui Conroe seduce si, ca toate prozele bune, solicita un anumit grad de intimitate intre narator si cititor... Are o voce distincta, convingatoare, care cred ca apartine cu adevarat momentului sau, prezentul...

— The Wall Street Journal

Sa indraznesc oare sa zic ca Fuccboi e un roman necesar? Ba bine ca nu! E minunat ca avem in sfarsit o carte care sa examineze masculinitatea contemporana cu atata candoare, umor si cu un stil care ajunge sa fie citit instant ca al unui clasic modern. Sean Thor Conroe e unul dintre acestia.

— The Irish Times

Textul lui Conroe musteste de un umor nebun si observatii ironice despre complexitatea umana... Conroe opereaza cu un curaj foarte rar intalnit, intreband viclean - oare cat de mult inseamna prea mult?

— Another Magazine

O proza proaspata, colocviala si poetica.

— Vanity Fair

Conroe ne livreaza acest debut izbitor si hiperstilizat despre un tanar barbat, scriitor, pe care-l cheama tot Sean Thor Conroe, al carui vocabular se reflecta in versurile lui Drake si in scroll-urile de pe Reddit si Twitter... Pe tot parcursul, Sean demonstreaza ca are o pasiune pentru Nietzsche, Bolano si Wittgenstein... Un amestec incontestabil de ingrediente din care poate iesi autofictiunea.

— Publishers Weekly