Inger de piatra

Pana sa citesc romanul Inger de piatra, n-aveam idee despre scrisul lui Iustin Mihailov. Desi nu e la prima carte, ci deja la a treia: a debutat in 2016, cu volumul Chemarea nordului indepartat, iar un an mai tarziu i-a aparut Copiii de pe strada mea. De profesie este medic, specialist in neurochirurgie.

Si nu dau acest detaliu intamplator, ci fiindca banuiesc ca exista o Iegatura intre personajul Daniel si doctorul Spataru din carte. Mai precis, banuiesc ca Iustin Mihailov porneste povestea din Inger de piatra de la un caz real, de la o intalnirecu viitorul sau personaj in timpul unei nopti de garda. Mi-am dat seama nu datorita prezentei unui doctor in roman, de altfel o aparitie sumara, episodica, insa ultimele pagini dobandesc stranietate ce scapa stiintei, trecand in ceea ce indeobste numim fenomene paranormale, or e greu de acceptat ca un medic ar putea inventa o astfel de istorie.

Mai important mi se pare sa precizez de la inceput ca lustin Mihailov ca un scriitor in sensul plin al cuvantului. Are talent de povestitor si unul deosebit pentru descrieri de natura, isi lasa personajele sa se defineasca singure, prin vorbe si fapte, scormonind prea putin inlauntrul lor, lasandu-ne pe noi sa presupunem ce-ar putea ele gandi anumite situatii, stie sa-si construiasca si sa-si structureze lumea romanesca din cuvinte si din simboluri, reuseste sa tina cititorul captiv in ea, lucruri deloc la indemana.

— Nicoleta Dabija