Introducere în psihanaliza freudiană și postfreudiană

Din punct de vedere cronologic, prima a fost psihoterapia psihanalitică. Teoretizarea experienței psihoterapeutice a condus la constituirea psihopatologiei psihanalitice, care a stat la baza psihologiei psihanalitice. Pe temeiul acesteia s-au clădit metapsihologia și psihanaliza aplicată.

Structura de rezistență a acestei clădiri multietajate o formează ideea de inconștient. – V.D.Z. Parcurgerea celor optsprezece volume ale operelor complete a lui Jung mi-a prilejuit constatarea, surprinzătoare la prima vedere, că există mai multe tipuri de arhetipuri, dacă folosim drept criteriu definiția arhetipului cu care Jung operează de-a lungul întregii sale opere, și anume de pattern of behaviour, de forță interioară de ordinul instinctului, cu valențe spirituale.

Arhetipurile care corespund acestei definiții și pe care le-am numit tipice descriu într-adevăr o experiență a speciei transmisă ereditar. Din categoria arhetipurilor tipice fac parte: arhetipul matern, arhetipul patern, arhetipul infans, anima, animus, arhetipul renașterii, comunismul ca arhetip, arhetipurile regionale sau etnice, de tipul arhetipului germanilor (Wotan), cristalizare și transmitere a unei experiențe colective de ordin general, nu universal.

— V.D.Z CUPRINS

Cuvânt înainte la ediția a patra Cuvânt înainte la ediția a doua Cuvânt înainte I. CE ESTE PSIHANALIZA? 1. O disciplină controversată 2. Psihanaliza — sistem de discipline axat pe ideea de inconștient 2.1 Psihoterapia. Caracteristici generale 2.2 Psihopatologia psihanalitică 2.3 Psihanaliza ca psihologie a inconștientului 2.4 Metapsihologia 2.5 Psihanaliza aplicată II.

Elemente de istoria psihanalizei 1. Psihanaliza în România 1.1 Psihanaliză și comunism 2. Psihanaliza în România interbelică 3. Psihanaliza în Occident 4. Psihanaliza în România de după 1990 III. Concepția psihanalitică despre raportul dintre sănătate și boala psihică 1. Cum a ajuns Freud la noua concepție? 1.1 Structura și sensul simptomului 1.2 Structura și sensul visului 1.3 Structura și sensul actului ratat 2.

Reacția istorică la inovația freudiană 3. Continuatorii lui Freud 4. Semnificația concepției psihanalitice pentru teoria cunoașterii 5. „Vindecarea" în psihanaliză IV. PSIHANALIZA CA PSIHOLOGIE A INCONȘTIENTULUI 1. Ideea și conceptul de inconștient înainte de Freud 2. Contribuția lui Freud 3.

Principalele manifestări ale inconștientului: ACTUL RATAT 3.1 Condițiile de existență ale actului ratat 3.2 Teorii explicative prefreudiene 3.2.1 Teoriile fiziologice și psihofiziologice 3.2.2 Teoriile fonetice 3.2.3 Opinia comună 3.3 Clasificarea actelor ratate 3.4 Semnificația actului ratat pentru psihoterapia psihanalitică 4. Principalele manifestări ale inconștientului: VISUL 4.1 Preambul 4.2 Teorii prefreudiene despre vis 4.2.1 Teoriile somatice 4.2.2 Teoriile populare și romantice 4.3 Concepția freudiană asupra visului 4.3.1 Conținut manifest și conținut latent 4.3.2 Travaliul visului și interpretarea 4.3.3 Visul despre injecția făcută Irmei — primul vis interpretat psihanalitic 4.3.4 Dorința în vis 4.3.5 Dificultăți ale teoriei freudiene despre vis ca realizare a unei dorințe 4.3.6 Clasificarea viselor în funcție de raportul dintre conținutul manifest și conținutul latent 4.3.7 Travaliul visului 4.3.8 Funcția visului: dorința și cenzura 4.4 Interpretarea visului la Fre.