Jocul ielelor. Act venețian. Suflete tari

Jocul Ielelor - Camil Petrescu.

Autorul Jocului Ielelor, Actului venetian si Sufletelor tari, “ a excelat in toate capitolele spiritului enciclopedist, care-l caracterizeaza... E poet, cu adevarat poet; e prozator, cu adevarat prozator... in toate diametralele opuse Camil Petrescu are talent... E autor de teatru adevarat... poate fi asemuit cu o boare de mireasma, care trece prin toate apartamentele intelectului, din odaie in odaie, egal, nemodificat si irezistibil.” (Tudor Arghezi)Intreaga opera a marelui scriitor vadeste aceeasi patrunzatoare luciditate de analiza a lumii si mobilelor launtrice ale personajelor, ca si o patimasa „ravna de perfectiune”, dar teatrul a fost si a ramas pasiunea vietii si carierei literare a lui Camil Petrescu, astfel incat „La inceput a fost teatrul ar putea fi un aforism, egal in semnificatie celui biblic, ce s-ar potrivi de minune nu numai autorului dramatic, ci si cronicarului, regizorului, teoreticianului si directorului de teatru, ce Camil Petrescu a fost rand pe rind, cu egala stralucire si mai ales cu aceeasi totala daruire de sine.” (Perpessicius)Atat in romane cat si in opera dramatica a lui Camil Petrescu exista o intuitie unitara a omului.

Barbatul lucid si activ, ambitios si individualist e infrant de obsesia simturilor si incarcerat de instinctualitatea femeii, „iubirea fiind vazuta ca senzualitate sporita de inteligenta si imaginatie”, potrivit parafrazei scriitorului: „cat sentiment, atata inteligenta”. Femeia apare ca centrul unor energii si tensiuni care hotarasc destinele celor din jurul ei, o dumnezeiasca „monada”: „acel punct care reflecta in el toata existenta universului”... „o picatura de roua, in care se rasfrange tot ce exista...