Liftul

Afectat de o stare de insomnie prelungita, un tanar pasionat de matematica experimenteaza stari la limita halucinatiei, in care cateva elemente revin obsesiv: liftul din blocul in care locuieste impreuna cu mama lui, cainii pe care un bizar dresor ii pune sa faca salturi sinucigase, o fata de care se indragosteste si care apare in cele mai neasteptate locuri. Cand dupa mai multe incercari reuseste sa se angajeze, institutia se dovedeste una aproape kafkiana, iar colegii de serviciu si sefii par sa faca parte dintr-o conspiratie secreta. Senzatia ca nici masina de dormit pe care incepe sa o foloseasca la sfatul medicilor nu e altceva decat o modalitate de a-l controla il face sa se afunde intr-o lume a obsesiei si nebuniei.

Investigarea realitatii, survolarea limitei dintre vis, halucinatie si ceea ce se petrece cu adevarat sunt de fapt pretexte care camufleaza adevaratele framantari ale personajului, legate de traume nedepatite, dezamagire, obsesia fericirii complete, teama de sfarsit.

Liftul este un roman care s-a asternut aproape singur pe hartie in intervalul unui an. Ideea mi-a venit afland ca cei doi colegi cu care lucrez intr-un laborator de fiabilitate (facem teste pentru produse Huawei) au primit amandoi cate o masina de dormit conceputa pentru persoanele care sufera de apnee (blocaje respiratorii in timpul somnului). Aparatul costa cateva mii de dolari, dar cheltuiala este rambursata aproape in totalitate de guvern (dupa ce in prealabil pacientilor li se face o polisomnografie, o investigatie complexa intr-un laborator in care pacientii sunt monitorizati in timp ce dorm).