Literatura română din Republica Moldova 1991-2025

Literatura română este una și indivizibilă, afirmă Mircea V. Ciobanu încă de pe prima pagină a sintezei sale, refuzând enclavizarea „literaturii basarabene”, pe care destui critici și istorici literari au comis-o și încă o comit, dacă nu intenționat, cel puțin rezidual. Dar uneori normalitatea, chiar în formele ei evidente, trebuie documentată și promovată. Lucrarea de față, care favorizează „o perspectivă a cititorului”, ne pune în fața unei panorame ample, în care sunt înregistrate în primul rând cărțile relevante apărute în ultimii 35 de ani.

Accentuez: cărțile, nu grupările, curentele literare, autorii cu plasările lor ideologice într-un câmp cultural vast, cel „regional”, al „literaturii basarabene”, angajat permanent în căutarea unei identități, simultan cu naturalizarea în câmpul mai vast al literaturii române în ansamblul ei. Iar alegerea este cea mai potrivită, pentru că, după ce a ieșit din cadrul geopolitic sovietic, după ce și-a asumat la nivel tematic, dar și structural, relația cu trecutul recent, traumatizant adesea, după ce a reconstruit literar o identitate abuzată decenii la rând, literatura care s-a scris în stânga Prutului a livrat opere de neignorat pentru întregul sistem, fie el identitar sau ideologic, fie estetic sau stilistic, al literaturii române contemporane.

Mircea V. Ciobanu oferă, prin această lucrare, un ghid esențial de lectură, care ne pune în fața unei evidențe: cărțile scrise în ultimele trei decenii și jumătate în Republica Moldova alcătuiesc o parte consistentă a literaturii române contemporane. E un prilej pentru cititorii și criticii din țară să conștientizeze definitiv această realitate.

— Bogdan Crețu