Lumânările ard până la capăt

Cel mai cunoscut si mai iubit roman al lui Sandor Marai, o meditatie filozofica stralucita si tulburatoare asupra prieteniei, dragostei, razbunarii si trecerii timpului. Dupa patruzeci si unu de ani, doi barbati, prieteni inseparabili in tinerete, se intalnesc pentru ultima data. Fiecare dintre ei a supravietuit asteptand acest moment.

Unul, in castelul stramosilor, retraind trecutul in fiecare zi, celalalt, calatorind prin lumea larga, fugind in fiecare zi de acelasi trecut. Intre ei, ca o umbra, se afla amintirea unei femei. Reintalnirea are loc in acelasi decor ca in urma cu patruzeci si unu de ani, pe masa ard aceleasi lumanari albastre, cei doi iubesc in continuare aceeasi femeie.

Mitteleuropa tineretii lor nu mai exista insa, iar razbunarea indelung planuita nu le poate reda nici prietenia, nici dragostea. Lumanarile ard pana la capat, cel mai cunoscut si mai iubit roman al lui Sandor Marai, a aparut in 1942, intr-un moment putin prielnic pentru literatura, si a fost redescoperit la sfarsitul secolului al XX-lea, fiind trecut direct in randul capodoperelor (traducerea in italiana aparuta in 1997 a fost, luni in sir, cartea cel mai bine vanduta din tara); a fost ecranizat in anul 2006, in regia lui Iglodi Istvan, si tot in 2006 a fost dramatizat si pus in scena la Duke of York's Theatre din Londra, cu Jeremy Irons in rolul titular. Un roman care detine puterea suspansului si o forta eleganta a argumentului moral si metafizic.

— The New York Times

• Traducere din limba maghiara de Anamaria Pop