Mara

Mara înfățișează chipul comun al văduvei care se descurcă în a oferi copiilor ei un trai mai bun prin strângerea unei mici averi, în vremea în care banul deschidea multe porți și te urca multe trepte pe scara socială. Romanul crește poveștile personajelor din jurul Marei, mai ales pe cele ale copiilor ei, cărora și-a dedicat viața. Putem înțelege dinamica socială a vremii prin direcțiile pe care le aleg Persida și Trică, copiii Marei, și prin divergențele intergeneraționale și de așteptări create între personaje.

Colecția Marii Clasici subsumează textele autorilor pe care istoria literaturii române i-a transformat în mituri fundamentale. Un demers simbolic care a convertit lectura acestora într-o constrângere plăcută… Pentru a ieși din acest paradox, am însoțit fiecare dintre capodopere cu o fișă biobibliografică și un dosar critic care cuprinde un studiu introductiv și o selecție a celor mai inspirate fragmente de analiză și comentarii literare.

Mara, romanul cel mai citit al lui Ioan Slavici, a fost publicat pentru prima dată în revista Vatra, în 1894, iar în volum, la Budapesta, la Editura Institutului de Arte Grafice Luceafărul, în 1896. La apariția în revistă purta subtitlul nuvelă.