Memorial la Veneția

In fata valului cumplit de mizerii, uitarea e adeseori optiunea cea mai simpla, cea mai comoda. Cum sa plangi un mort pe care nu-l cunosti? Un necunoscut pentru care nimeni nu simte nimic, vaduvit si de acel strop de energie pretioasa care strange randurile unei comunitati umane.

Sublim temerar, Khalid Lyamlahy reuseste. Romanul sau, puternic, poetic, captivant, ii ofera lui Pateh Sabally un mormant demn. Stilistic vorbind, autorul marocan e un artist ce urmareste firul vietii tanarului sau erou pana in Gambia natala, formuleaza ipoteze, exploateaza paleta fictiunii si a anchetei.

Ii confera singularitate unui om, il smulge din fluxul masiv si nediferentiat si-i reda astfel amplitudinea, deplinele drepturi, locul si profunzimea de fiinta omeneasca. Reconstructia minutioasa, atenta la detaliu, care mizeaza pe emotie si reasaza empatia ca temei al vietii, e linia de forta a romanului. Rucsacul lui Pateh, tovarasie calduroasa si comoara a existentei sale, devine seiful unei tesaturi romanesti bogate in firele careia, purtata de inspiratia autorului, memoria recompune peisajele geografice si psihice ale eroului. (...) Romanul ne aduce pe toti la bara, ne face sa vedem banalitatea raului pe care avem tendinta sa nu-l luam in seama. - Elgas, Jeune Afrique.

• Traducere din limba franceza de Alexandra Ionel