Mic tratat de magie

Democratizarea magiei face o diferenta cantitativa intre artefactele din basme, putine la numar, si cele ale societatii de consum, produse pe banda rulanta. Am ajuns sa traim intr-o lume pe cat de miraculoasa, pe atat de misterioasa, dar inca nu ne dam seama de acest lucru. Micul tratat de magie doreste sa divulge seductia lumii tehnologice de astazi, purtand cititorul pe acele carari ale cunoasterii pe care le-a batut si autorul in cercetarile sale.

Sistemele informatice de astazi au ajuns ca duhul din povesti, cu mentiunea ca programele nu mai salasluiesc intr-un anume loc, precum Lampa lui Aladin, ci insufletesc orice hardware prin intermediul caruia ne slujesc. Asistentii virtuali au ajuns astfel omniprezenti, putand fi gasiti in ceasul inteligent de la mana, in telefonul mobil din buzunar sau la bordul masinilor care isi cauta autonomia pe drumurile noastre.

Adrian Leonard Mociulschi s-a dedicat inca din anii studentiei cercetarilor multidisciplinare. A studiat istoria filosofiei cu academicianul Gheorghe Vladutescu si compozitia muzicala clasica cu academicianul Stefan Niculescu. Dupa obtinerea doctoratului in muzica, devine bursier-cercetator al unui institut de studii avansate, iar apoi autodidact.

A publicat cartile Stefan Niculescu: Poetica, matematica si armonie muzicala (2010), Evul Mediu: arhitectura si muzica (2011), Arta si comunicare (2013) si Mic tratat de bunastare (2016), toate la Editura Curtea Veche Publishing.

Volumul Mic tratat de magie este o istorie a marului din care au gustat Adam si Eva. Imaginea sa este o tema ciclica, reluata atat de variatiunile basmelor si mitologiei, cat si de capitolele acestei carti. Legatura nevazuta dintre om si misteriosul fruct s-a creat in momentul in care Creatorului I-a fost inselata increderea.

Atunci cand a muscat din acel fruct, omul a simtit frenezia legaturii speciale in urma careia a devenit constient de sine, dar a contractat boala incurabila a mortii. Chiar daca nu mai traieste vesnic, omul tot vrea sa se intoarca la situatia anterioara cunoasterii somnului de veci. Dar revenirea la starea in care nu era tulburat de imputinarea neincetata a resurselor monetare si a clipelor care se scurg odata cu nisipul din clepsidra nu este posibila fara reconcilierea fiintei create.