Miracolul alinarii

Convinsă că filosofia este un exercițiu viu și necesar, Marie Robert și-a dedicat activitatea popularizării acestei discipline prin intermediul proiectului Philosophy is Sexy, care include cărți, podcasturi, cronici publicate pe Instagram, cursuri online și intervenții publice. Pasiunea pentru pedagogia Montessori a determinat-o să deschidă, în 2016, o școală Montessori la Marsilia. Ulterior, a contribuit la dezvoltarea mai multor școli Montessori în Paris și împrejurimi, destinate copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 12 ani.

În 2023, a cofondat și rețeaua de creșe Montessori Little Lions. În 2020, a publicat primul său roman, Le Voyage de Pénélope. În prezent, cărțile sale sunt traduse în cincisprezece țări. Cartea este împărțită în nouă capitole. Iată despre ce este vorba în fiecare dintre ele:

• Capitolul 1: Să vedem frumusețea pretutindeni De ce frumosul ne vindecă? Autoarea explorează puterea vindecătoare a frumuseții și modul în care arta poate aduce alinare în viața oamenilor, inclusiv în medii mai dificile, precum spitalele. De la picturile lui Russell, Courbet sau Caravaggio până la gestul simplu al unui copil care ține în palmă o agrafă de hârtie, frumusețea se insinuează în existența noastră ca o surpriză discretă, capabilă să ne liniștească și să ne „repare” interior.

Proiectul muzeului Luvru de a aduce reproduceri de artă în spitale pornește tocmai de la această idee: contactul cu frumosul ne poate oferi un moment de respiro, poate apropia oamenii, poate trezi amintiri și poate aduce pace acolo unde predomină durerea, oboseala și neliniștea. În încercarea de a înțelege de ce frumusețea are acest efect, autoarea sugerează că răspunsul stă în felul în care ea ne modifică percepția și ritmul interior. Așa cum afirmă Charles Pépin, „frumusețea are puterea de a ne opri din goana noastră prin viață”, iar tocmai această oprire, această suspendare a ritmului obișnuit, poate să ne aducă puțină alinare.

Kant și libertatea frumosului În continuare, autoarea îi acordă un spațiu important filosofului german Immanuel Kant, căruia îi atribuie meritul de a fi analizat cel mai profund specificul emoției estetice. Înaintea lui, David Hume desprinsese deja frumosul de orice criteriu obiectiv, susținând că acesta este o experiență profund subiectivă, născută din percepția noastră. Pentru Hume, frumusețea nu este o proprietate a lucrurilor, ci depinde de efectul pe care acestea îl produc asupra noastră, trezind plăcere sau, dimpotrivă, neplăcere.

În schimb, pentru Immanuel Kant frumusețea depășește simpla plăcere subiectivă descrisă de Hume. Pentru Kant, judecata estetică este o „judecată reflexivă”: atunci când considerăm ceva frumos, nu aplicăm criterii, reguli sau cunoștințe, ci răspundem spontan la efectul pe care acel lucru îl are asupra noastră. Frumusețea creează o armonie între sensibilitate și rațiune, oferindu-ne o pauză de la efortul permanent de a judeca, decide și analiza.

Tocmai această experiență gratuită, dezinteresată și lipsită de orice scop practic explică puterea vindecătoare a frumosului și capacitatea lui de a ne aduce seninătate și stare de bine. Frumusețea ne salvează, așa cum spune Charles Pépin, pentru că este o pauză de tandrețe, libertate și alinare în viața noastră. Neuroștiințele și empatia estetică Empatia estetică este capacitatea de a trăi profund emoțiile transmise de artă.

Neuroștiințele arată că operele de artă modifică activitatea creierului, dezvoltând emoțiile, imaginația și capacitatea de a-i înțelege pe ceilalți. Contactul cu frumosul stimulează eliberarea unor substanțe precum dopamina, serotonina și oxitocina, contribuind astfel la starea noastră de bine. Studiile confirmă că arta are efecte benefice asupra sănăt.