Moștenirea Kremlinului

Moștenirea Kremlinului. Rolul spionajului în sistemul comunist de guvernare.

Moștenirea Kremlinului se citește ca un superb roman de spionaj. E populat de rezidenți, ofițeri ilegali și agenți care se întâlnesc în case conspirative, transmit mesaje codificate și toarnă otrăvuri în băuturile inamicilor. Din nefericire, personajele care pun la cale operații de influență și manipulare, furturi de tehnologii occidentale, extorcări de fonduri, asasinate politice și lovituri de stat sunt Lenin, Stalin, Brejnev, Gorbaciov, Gheorghiu-Dej și Ceaușescu, fapt care ne obligă să acceptăm că, de aproape o sută de ani, suferințele produse de comunism fac parte dintr-o realitate dureroasă și greu de schimbat.

Din nou din nefericire, sarcina executării acestor operații abominabile a fost încredințată serviciilor de informații externe, care, pe nevăzute, au acaparat diplomația, instituțiile statului și întreprinderile economice. Fie că s-au numit INO, INU, PGU, în Uniunea Sovietică, sau DIE, în România comunistă, chiar aceste servicii au contribuit la înlăturarea dictatorilor compromiși, dar cu intenția criminală de a-și păstra, într-un simulacru de democrație, privilegii pe care, fără a citi această carte, nu le-am cunoaște niciodată. Fără dezvăluirile generalului Ion Mihai Pacepa, n-am putea înțelege niciodată de ce frământările politice și sociale din anii 1990 fac parte din înspăimântătoarea moștenire a Kremlinului.