Odiseea filosofică a conștiinței și alte texte

De remarcat la Florian Roatis, atat anvergura vasta a lecturilor sale, de la filosofie, psihologie, sociologie la mitologie si istoria ideilor, cat, mai ales, ambitusul critic al discursului sau. Fie ca trateaza aspecte ale polemicilor, unele prea putin cunoscute de cititorul de azi (precum polemica Vulcanescu-Steinhardt sau Blaga-Radulescu-Motru), ori chiar avanseaza in atitudine polemica de idei cu contemporani (Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu, H.-R. Patapievici, Marta Petreu), fie reciteste, in grila filosofica supla si eleganta (Steinhardt, Bancila, Blaga), ori poposeste in zona epistolarului si documentarului (corespondente, istorii ale logicii, dictionare de profil), discursul sau se caracterizeaza prin rigoare, suflu argumentativ si o stilistica retorica adecvata la obiect.

Un rationalism cartezian, dublat pe alocuri de debuseuri spre eseul filosofic, organizeaza structural studiul pe paliere precise de abordare. Autorul este un cititor implicat in propriul discurs, tempereaza euforiile impresioniste pentru a induce siguranta, acuratete si discernamant valoric in aprecieri. Poate de aceea, o autocenzura supravegheata, pe care si-o impune pentru a putea rosti adevaruri, devine si un instrument eficace de a angaja polemica ideilor.

Corectiva si aplicata, propunand mai degraba un dialog de idei, decat o lupta de principii, polemica lui Florian Roatis nu demoleaza, ci, atent rotitoare, atrage in cursa ideilor parteneri de forte intelectuale egale. In acelasi mod, stie sa se retraga sau sa inchida polemica, atunci cand ea paraseste obiectul si divagheaza pe alte campuri straine ipotezei din punctul de pornire.

— Cornel Munteanu