Pachet 3 carti: Amandoi + Ciuleandra + Jar

• Jar Amândoi În Amândoi, chiar dacă îndepărtarea rece a autorului de lumea descrisă și de meschinăria ei se mai arată în unele pasaje, naratorul e participativ, iar eroii sunt priviți, dacă nu cu o compasiune care nu-i e nicicum proprie lui Rebreanu, cu o curiozitate analitică ce, dincolo de mișcările dezordonate, le vizează rațiunea și le admite motivații superioare simplelor instincte observate entomologic.

— Horia Gârbea Ciuleandra Romanul

Ciuleandra se prezintă înșelător, la o privire și o lectură fugare, ca povestea unei crime senzaționale. Puiu Faranga își ucide nevasta, frumoasa Mădălina, devenită Madeleine prin emancipare. Tatăl, Policarp Faranga, om bogat și influent, plănuiește să-și interneze fiul într-un ospiciu, să întrețină aparențele unei nebunii ca explicație acoperitoare și să-l salveze astfel de la un proces rușinos și o condamnare severă, care i-ar ruina poziția socială.

Senzațională e în roman nu doar crima propriu-zisă, senzațional e și acest proces de conștiință al unui nebun care se supune unei judecăți morale, în detrimentul salvării propriei vieți. Aceasta este dimensiunea psihologică cea mai neașteptată a acestei cărți, profund deosebită de narațiunea sau drama prezentate de Leonid Andreev, care mizau pe inteligența simulării nebuniei ca act rațional. Rebreanu mută accentul în plan moral și realizează un roman bazat pe o speculație psihiatrică, având, bineînțeles, rezonanțe psihanalitice.

— Ion Simuț Jar

Critica a primit destul de sever povestea de iubire din Jar, desfășurată într-un cadru orășenesc, înșirată de Rebreanu, consacrat după Ion ca autor al descrierilor satului românesc. Jar este o încercare lipsită de orice valoare artistică”, scrie George Calinescu, în timp ce Nicolae Manolescu e de părere că „Rebreanu, schimbând mediul, nu poate gândi eroi potriviți. Literatura lui cu subiect orășenesc dovedește un sentiment, parțial inconștient, al precarității acestei vieți. Orașul i se pare probabil un epifenomen, fără tradiția și profunzimea satului.

— Horia Gârbea