Pinocchio

Aceasta carte pentru copii incepe cu un semn (sau ceva de felul acesta) adresat adultilor, ceea ce explica de ce critici importanti au scris atat de mult despre ea, incercand sa o interpreteze din diverse puncte de vedere: psihanalitic, antropologic, mitologic, filosofic s.a.m.d. Cu toate acestea, chiar daca este scrisa intr-o limba simpla, Pinocchio nu este o carte simpla. Sunt tentat sa spun ca nu este nici macar o poveste, dat fiind ca nu are indiferenta acesteia fata de realitatea de zi cu zi si nu ramane doar la o morala de baza, ci mai degraba propune altceva. La drept vorbind are aerul - si nu ezit sa folosesc acest termen - unui bildungsroman.

— Umberto Eco

Toata lumea stie povestea bucatii de lemn sculptat devenit o marioneta rebela fata de autoritatea adultilor, al carei nas creste atunci cand minte si care, dupa multe peripetii, se transforma intr-un baiat adevarat. [...] Clasic recunoscut, adaptat si reinterpretat in nenumarate limbi si pentru diferite medii (muzica, cinema, radio, televiziune si publicitate), povestea lui Collodi trece dincolo de teritoriul literaturii italiene pentru copii si-si face loc in cadrul culturii universale.

[...] Precum eroii clasici ai miturilor greco-romane, Pinocchio trece prin incercari care ii dezvaluie natura eroica si divina. Sufera mai multe transformari, precum cea in magar, o preschimbare raspandita in mitologiile occidentale si orientale. [...] Metamorfoza finala din papusa de lemn intr-un baiat incheie parabola si-l face pe Pinocchio o fiinta umana de sine statatoare. Cultural icon internationala si atemporala, Pinocchio isi gaseste o noua viata cu fiecare noua traducere si cu fiecare noua interpretare.

— Lucian Pricop