PninVladimir Nabokov −50%

Pnin

Name: Pnin
Author: Vladimir Nabokov
ISBN: 9789734680412

de Vladimir Nabokov

Raftul meu →

Editura: Polirom
Categoria: Beletristică
ISBN: 9789734680412

Cel mai bun preț azi19,95 lei~~39,90 lei~~−50%

Cumpără de la Cărturești

Compară prețurile2 librării

Cărturești cel mai mic preț 19,95 lei~~39,90 lei~~−50% Cumpără
Libraria Humanitas 29,95 lei Cumpără

Prețuri actualizate de 4 ori pe zi. Bookuria primește un mic comision dacă cumperi după un click, fără cost în plus pentru tine.

Istoricul prețului

cel mai mic preț din toate librăriile, zi de zi, din 16 octombrie

Prețul de azi e peste medie. Cel mai mic a fost 14,25 lei, pe 16 octombrie – merită o alertă de preț.

16 octombrieazi

Azi: 19,95 lei
Cel mai mic: 14,25 lei16 octombrie
Media: 14,25 lei
Cel mai mare: 14,25 lei

Anunță-mă când se ieftineșteÎți scriem când prețul scade sub 19,95 lei (cu cel puțin 5%).

Despre carte

„Desi unele voci critice sustineau ca Pnin este mai degraba o colectie de schite decit un roman, cartea a demonstrat ca Nabokov nu este un autor senzationalist cu marote pornografice, ci un adevarat artist al scrisului. In doua saptamini de la prima editie, romanul sau avea deja nevoie de al doilea tiraj.” (The Guardian)„Amuzamentul si satira sint numai o mica parte din darurile pe care le ofera profesorul Pnin. Parca venit de pe alta planeta, in acelasi timp generos si altruist, «binevoitorul Pnin» este personajul dezorientat care tocmai prin lipsa lui de pragmatism isi cistiga admiratia cititorului.” (Chicago Tribune)„Din Pnin transpare tot atita stralucire cita tristete.” (Graham Greene)Vladimir Vladimirovici Nabokov s-a nascut pe 23 aprilie 1899 la Sankt-Petersburg, intr-o familie foarte cultivata, astfel incit stapinea impecabil franceza si engleza inca din copilarie.

In 1919, Nabokovii sint nevoiti sa emigreze, iar in 1922 tatal scriitorului este ucis de un fanatic rus la Berlin. Nabokov a studiat limbile slave si romanice la Trinity College din Cambridge pina in 1922. Apoi a locuit la Berlin (1923-1937) si Paris (1937-1940), scriind cu fervoare, in rusa, mai multe romane, zeci de povestiri, sute de poeme si citeva drame.

In 1925 s-a casatorit cu Vera Slonim. In perioada respectiva, si-a intretinut familia din traduceri, lectii de engleza si tenis, precum si ca autor de cuvinte incrucisate in rusa si analist de sah. In 1940 a plecat in America, impreuna cu sotia si fiul lui, de teama sa nu fie trimis intr-un lagar de concentrare.

Citește tot

A predat la Universitatile Wellesley, Harvard si Stanford. Intre 1948 si 1959 a fost profesor de literatura rusa la Cornell University. Pasionat de entomologie, Nabokov a descoperit in 1944 o (sub)specie de fluture care-i va purta numele: Lycaeides melissa samuelis Nabokov. A tradus in engleza Evgheni Oneghin de Puskin si Un erou al timpului nostru de Lermontov.

Este autorul mai multor lucrari de critica literara, dintre care studiul despre Gogol (1944) este foarte important pentru intelegerea artei acestuia. Din seria rusa a scrierilor lui Nabokov, publicate sub pseudonimul V. Sirin, fac parte romanele Masenka (1926), Rege, dama, valet (1928), Apararea Lujin (1930), Ochiul (1930), Glorie (1932), Un hohot in bezna (1932), Disperare (1934), Invitatie la esafod (1938), Darul (1937-1938). Dupa stabilirea in Statele Unite, incepe stralucita sa cariera de romancier in limba engleza.

Publica Adevarata viata a lui Sebastian Knight (1941), Blazon de bastard (1947), Lolita (1955), Pnin (1957), Foc palid (1962, roman in versuri, cu adnotari), Ada sau ardoarea (1969), Lucruri transparente (1972) si Priveste-i pe arlechini! (1974). In 1967 ii apare volumul autobiografic Vorbeste, memorie. Pentru activitatea sa literara, Nabokov a fost distins cu National Book Foundation Medal.

S-a stins din viata la Montreux, in 1977. In vara anului 1953, in timp ce lucra la Lolita si, in parte, pentru a se smulge din lumea obsesiilor lui Humbert Humbert, Nabokov a inceput sa scrie Pnin. Cartea are in centru amuzanta aventura americana a unui profesor rus emigrat, tot timpul pe drumuri, stapinit de o perpetua confuzie intre pastrarea demnitatii profesorale...