Prelegeri de istoria filozofiei Vol.3

Cum ajunge lumea gindului sa aiba o istorie? Istoria infatiseaza ceea ce este schimbator, ceea ce a trecut, ceea ce a pierit in noaptea trecutului, ceea ce nu mai exista. Gindul veritabil, gindul necesar - si numai cu astfel de ginduri avem de-a face aici -, nu este insa susceptibil de schimbare.

Problema intelegerii acestui caracter al gindului este una dintre primele pe care vrem s-o tratam, in al doilea rind, insa, trebuie sa apara indata in fata noastra, in afara filozofiei, o multime de creatii, care sint si ele produse ale gindului si pe care, totusi, le excludem din cadrele examenului nostru. Astfel de opere sint religia, istoria politica, constitutiile statelor, artele si stiintele. Despre interesul pe care il prezinta aceasta istorie se poate vorbi din multiple puncte de vedere.

Cine vrea sa-i prinda punctul central va trebui sa-l caute in legatura esentiala ce exista intre acest aparent trecut si treapta prezenta atinsa de filozofie. Ceea ce va trebui sa aratam aici mai de aproape este faptul ca aceasta legatura nu este un punct de vedere exterior oarecare, ce ar putea fi luat in considerare la istoria stiintei filozofice, ci aceasta legatura exprima mai curind natura interioara a determinatiei ei;.

Va trebui sa aratam apoi ca evenimentele acestei istorii se prelungesc, fara indoiala, in efecte, ca orice evenimente, dar ca ele produc aceste efecte intr-un mod care le este propriu. Ceea ce ne infatiseaza istoria filozofiei este sirul spiritelor nobile, galeria eroilor ratiunii ce gindeste, care, datorita fortei acestei ratiuni, au patruns in esenta lucrurilor, a naturii si a spiritului, in esenta lui Dumnezeu, cistigind pentru noi prin munca lor tezaurul cel mai de pret, comoara cunoasterii rationale.

In acelasi timp, evenimentele si actiunile acestei istorii sint din aceasta cauza de asa natura, incit in continutul lor nu intra personalitatea si caracterul individual in gradul in care intra, in schimb, in istoria politica individul cu particularitatea naturalului sau, a geniului, a pasiunilor sale, a energiei sau a slabiciunii caracterului sau, si, in general, cu ceea ce face ca el sa fie acest individ, subiect al faptelor si al evenimentelor. Dimpotriva, in istoria filozofiei, produsele sint cu atit mai excelente, cu cit ele pot fi socotite mai putin ca merit al individului particular si cu cit apartin mai mult gindirii libere, caracterului general al omului ca om, cu cit insasi aceasta gindire lipsita de trasaturi particulare este mai mult subiect producator. Prin cercetarile si lucrarile sale, Hegel a deschis o noua directie asupra preocuparilor generale ale spiritului uman;.

Reusind, astfel, sa parcurga domenii precum logica, arta, religia, stiinta naturii, a dreptului si a statului, filosofia istoriei sau filosofia culturii.

Sub genericul Hegel prin el insusi, Editura Paideia doreste sa prezinte cititorilor textele fundamentale ale unuia dintre cei mai mari filosofi ai epocii moderne. Hegel este unul dintre reprezentantii de marca ai idealismului german. Sistemul sau filosofic a reusit sa deschida noi directii de cercetare asupra istoriei ideilor si a afirmarii modernitatii istoriei europene.

Interesul pentru Hegel in lumea de azi se orienteaza in planuri diferite ale cunoasterii, actiunii si creatiei umane, pastrand cumva caracterul enciclopedic al modalitatii gandirii marelui filosof modern, dar gravitand in jurul problematicii omului. Nu-i intamplatoare astfel precizarea: Intre ganditorii epocii moderne, Hegel este filosoful Spiritului; cu cat ne raportam mai critic la Hegel, cu atat avem de invatat de la el. Astazi, critica lui Hegel nu constituie o tema mai putin presanta decat intelegerea conceptiei sale.