Rascoala

Rebreanu reconstruiește cu fidelitate realitatea socială a epocii, conferind autenticitate atât personajelor, cât și limbajului acestora, într-o viziune profund realistă asupra lumii rurale și a conflictelor care o traversează. Alexandru Piru, remarca în cartea sa „Permanențe românești” în ce constă în primul rând meritul acestei creații magistrale: „Acesta este romanul lui Liviu Rebreanu, o ilustrare, în cele mai bune pagini ale lui, a tragicei condiții țărănești în perioada dominației burghezo-moșierești și o condamnare de amploare nemaicunoscută a exploatării și asupririi. Nicio operă a literaturii noastre dintre cele două războaie mondiale nu a pus mai cu putere o problemă socială și nu a tratat-o mai profund, la un nivel artistic similar.” Răscoala este un roman realist, caracterizat printr-o reprezentare dură a realității, care îl apropie de naturalism.

Scenele de violență și cruzime din Răscoala, asemenea celor din Adam și Eva sau Ciuleandra, marchează o nouă etapă a realismului românesc, aspect remarcat și de Tudor Vianu: „Niciodată realismul românesc, înaintea lui Rebreanu, nu înfiripase o viziune a vieții mai sumbră, înfruntând cu mai mult curaj urâtul și dezgustătorul, întocmai ca în varietatea mai nouă a realismului european, crudul naturalism francez și rus”.

În ceea ce privește viziunea autorului în legătură cu ceea ce dă cu adevărat valoare unei opere literare este interviul acordat la 1 ianuarie 1926 revistei Ideea europeană, antedatat 1924 și intitulat mai târziu Cred, în care acesta spunea că durabilitatea unei opere literare este direct proporțională cu „cantitatea de viață veritabilă ce o cuprinde”. Iar pentru ca personajele sale să fie cât mai vii, ținea cont de această regulă: „A crea oameni nu înseamnă a copia după natură în indivizi existenți.

Asemenea realism sau naturalism e mai puțin valoros ca o fotografie proastă. Creația literară nu poate fi decât sinteză. Omul pe care îl zugrăvesc eu o fi având și trebuie să aibă asemănări cu mii de oameni, cum au și în viață toți oamenii, dar trăiește numai prin ceea ce are unic și deosebit de toți oamenii din toate vremurile…” Ținând cont de aceste exigențe ale autorului, putem spune fără nicio urmă de îndoială că Răscoala este într-adevăr un roman plin de viață autentică, în care personajele par mai vii și mai reale ca nicicând în romanul românesc.

Romanul are o structură circulară, realizată prin reluarea, la început și la sfârșit, a acelorași repere: discuția despre problema țărănească din tren, imaginea gării și a trenului și personajul Grigore Iuga. În incipit, Grigore Iuga sosește cu trenul în gara din București, iar discuțiile despre pământ și despre condiția țăranilor, purtate de personajele întâlnite în tren, prevestesc izbucnirea răscoalei. În final, un alt tren îl poartă pe Grigore Iuga spre un nou destin, în timp ce, pe peron, Rogojinaru își reafirmă vechiul dispreț față de țărani.

Astfel, romanul se închide în același cadru în care a început, iar revenirea atât a motivului trenului și al gării, cât și a problemei țărănești conferă construcției o formă sferică și sugerează că, în pofida răscoalei și a reprimării ei, conflictul social rămâne nerezolvat. În ceea ce privește structura, romanul este împărțit în două părți: „Se mișcă țara”, care surprinde acumularea tensiunilor și atmosfera de neliniște ce precedă izbucnirea revoltei, și „Focurile”, consacrată desfășurării răscoalei și represiunii acesteia. Fiecare parte cuprinde câte șase capitole, ale căror titluri - precum „Pământurile”, „Flămânzii”, „Flăcările” și „Sângele” - au o evidentă valoare sugestivă și concentrează simbolic esența episoadelor pe care le denumesc.

Alternarea planurilor narative, tehnică utilizată și de Lev Tolstoi în „Război și pace”, îi permite lui Rebreanu să surprindă simultan mai multe perspective asupra răscoalei: lumea țărănească, universul proprietarilor de pământ și perspectiva autorităților. Trecerea succesivă de la un plan la altul contribuie astfel la construirea unei imagini ample și complexe a societății aflate în pragul revoltei. Astfel, personajele sunt selectate din me.