Saptamani interioare. Jurnal de coronavirus

De obicei, un resume se scrie invers, pornesti cu ultimele ispravi si te indrepti apoi treptat catre prima, cea mai importanta de fapt, a nasterii (care la rigoare nici nu iti apartine; e cea mai mare frauda acceptata tacit in materie de CV-uri). In ce ma priveste, incep, fireste, chiar cu cartea pe care o tineti acum in mana despre perioada pe care nimeni n-a vazut-o venind, a pandemiei de coronavirus. O carte in care am incercat sa inteleg din mers, ca noi toti de altfel, ce a determinat schimbarile radicale petrecute intr-un rastimp atat de scurt.

Mai mentionez la „realizari” publicarea la sfarsitul anului trecut a volumului „Anul electoral 1946. PCR in campanie la radio”, bazat pe documente gasite chiar in arhiva radioului public unde lucrez in prezent. Interesul meu pentru radio a inceput din anii ‘90, din timpul facultatii din Galati, orasul natal, si s-a maturizat ulterior la cea mai mare scoala de jurnalism care a existat vreodata in Romania - si nu exagerez cu nimic - si care s-a numit sectia romana a BBC World Service de la Bucuresti si Londra.

Nu era o scoala doar pentru invataceii jurnalisti, a fost o scoala, as spune, si pentru clasa politica, careia ii impunea o anumita tinuta in exprimare si chiar actiune. Intre BBC si Radio Romania am facut un stagiu la Adevarul, pe vremea cand ziarul „duduia”, inainte de a fi lovit de criza economica din 2010. Activitatea mea pe taramul publicisticii (istorice, dar nu numai) si-a gasit uneori expresia si in articolele si comentariile din reviste precum Dilema Veche, Historia sau Reporter Global.