Scari si capcane

La varsta bilanturilor, Iustin Moraru a ales exigent textele acestei antologii dintr-o suita de opt volume, deschisa in 1972 de La poarta pietrelor, care a atras atentia indeosebi prin limpiditatea discursului poetic, construit armonios muzical si propunand cateva repere din universul imaginar simbolic si reflexiv omologat in lirica anilor ’70. Poezia nu coborase inca in concretul „vietii imediate”, se cauta formula cizelata a versului si a cugetarii, intemeiate pe meditatia cu teme general umane, cu miza pe puritatea si luminozitatea starilor de spirit, cu corespondente formale pe masura, conservate – cum se va putea constata – pana in volumele ultime. Ipostaza emblematica a eului, propusa, astfel, de Iustin Moraru, se incadra – si va ramane dominanta pe aproape intreg parcursul scrisului sau – in categoria visatorilor sensibili mai degraba la luminozitati si evanescente.

— Ion Pop