Serile in catunul de linga Dikanka

Cit despre un alt oaspete... Apoi acela avea atita boierie intr-insul ca parca se cerea sa-l faci pe loc asesor ori jude hotarnic. Scotea un deget ia asa, in fata, si cu ochii pe dinsul pornea a spune ca din carte niste istorii iscusite si inzorzonate de mai mare dragul! Stateai citeodata si il tot ascultai, pina intrai la idei.

Nu pricepeai o iota, macar sa crapi! Unde sa fi deprins el asemenea cuvintele? Foma Grigorievici i-a scornit intr-un rind o istorioara grozava: cica un scolar, ispravindu-si invatatura la un dascal, s-a intors acasa la taica-sau toba de latina, uitind pina si limba noastra crestina.

Nu scotea o vorba pina nu-i potrivea un „us” in coada. Lopetii ii spunea lopatus, muierii – muierus. Si se nimereste el odata sa iasa la cimp cu taica-sau. Latinistul nostru vede o grebla si-l intreaba pe taica-sau: „Cum ii spuneti voi la scula asta, tataie?”. Si pina sa ia bine seama, calca pe dintii greblei, care salta o data in sus si-l loveste cu coada drept in mijlocul fruntii.

• Traducere din limba rusa de Alexandru Cosmescu si Igor Cretu