Singurul adult din Cămin

Margaret acceptă o slujbă ca pedagogă într-un cămin al unei școli aflate pe o insulă din Asia-Pacific. Devine, astfel, responsabilă pentru douăzeci de adolescenți și învață, încet, încet, să navigheze printre obiceiuri nefamiliare, printre culturi, genuri, limbaje, iubiri și scandaluri, live sau online. Între stingerea de la zece și jumătate, aplicația care le urmărește tinerilor poziția precisă pe hartă, rachetele nord-coreene care survolează insula și dramele de pe Discord, Margaret încearcă să fie în același timp un substitut al părinților, mediatoare, psihologă, ba chiar și profesoară, șoferiță, paznică și, uneori, aproape prietenă, până când propria-i epuizare devine, la rândul ei, o urgență.

Câteodată, persoana care îi îngrijește pe ceilalți este, de fapt, cea mai singură dintre toți.

Cu o acuitate a analizei deopotrivă antropologică și literară, bine dozată de un umor de zile mari, Raluca Nagy revine în proză cu această carte de o finețe remarcabilă a notației sociale, în care comunitatea insulară, de tip Big Brother, formată în jurul căminului și a școlii de adolescenți absoarbe treptat experiențele individuale și le așază în compoziția unei memorii colective. Astfel, identitatea „singurului adult din cămin” este absorbită de funcția parentală și de spațiul oceanic al cărui infinit neliniștitor se dovedește o formă palpabilă de captivitate.

— Amalia Cotoi