Sînt alta

Arthur Rimbaud ar fi iubit arta cu care Svetlana Carstean a actualizat Je est un autre. Svetlana este une autre in sensul precis intentionat de Rimbaud - cu adaosul capacitatii poeziei de a povesti direct si curajos o viata de azi. Un subtil simt al umorului, auzul perfect si privirea fara ifose dau acestei carti o cadenta deosebita, care pune de acord istoria poetei cu viata obsteasca. Frumusetea lumii in miscare, prezentul care se indeparteaza si devine povesti, plutesc prin tarimuri geografice si psihologice in acest poem-fluviu.

— Andrei Codrescu

Daca as semna regia unui film dupa Sint alta, as porni de la un anumit cadru: imaginea unei contorsioniste care isi exerseaza miscarile in oglinda, oasele reliefandu-se prin piele, frumusetea corpului imun la durere. Despre asta e vorba in noul volum al Svetlanei Carstean, despre o abordare frontala a propriei identitati, despre apropierea de sine prin indepartare, despre deteritorializarea traumei si a spaimelor pe care oamenii le poarta cu ei peste tot, oricat de mult s-ar indeparta, in timp si spatiu, de momentul in care le-au trait.

Cinematice si impecabil pilotate la nivel formal, poemele din aceasta carte proiecteaza filmul contactului uman cu realitatea haotica, uneori violenta, cu absentele fundamentale, cu geografiile emotionale si naratiuni personale ce revin obsesiv si te bantuie ca soundtrackul de la In the Mood for Love. O carte ca un fohn indreptat spre o rana / care mai singereaza inca.

— Anastasia Gavrilovici