Studii de drept international, european si de drept romanesc 2023-2025

Negarea supremației Constituției și calitatea precară a legii au generat un grav deficit democratic și un stat de drept imperfect. 1. Puterea executivă din România nu a recunoscut, în ultimii ani, supremația Constituției, în raport cu dreptul UE, în pozițiile adoptate față de rapoartele MCV ori în procedurile CJUE, manifestând lipsa de respect față de principiul constituțional al loialității instituționale. 2. Guvernele nu au recunoscut obligativitatea deciziilor CCR și ale ICCJ, date în interpretarea unora dintre legile și ordonanțele inițiate și adoptate de executiv, cu încălcarea Constituției, generând atât un „gol legislativ”, cât și o perturbare gravă a ordinii juridice naționale, exemplul Codurilor penal și de procedură penală fiind grăitor.

Cauza principală care a dus la neconstituționalitate, într-o asemenea proporție, constă în deficitul de democrație parlamentară și, mai ales, în slaba calitate a legilor, adoptate intempestiv, în obsesia puterii politice de a emite anumite norme, cu ignorarea criteriilor statului de drept, adoptate în 2018 de Comisia de la Veneția, sau prin procedura „analfabetă” a asumării răspunderii de către guvern în cazul Codurilor și al multora dintre legile de mare importanță pentru societate.

3. Ignorarea totală a deciziilor CCR și ICCJ, prin care, cu motivări laborioase și cu aportul consultativ al științei juridice, au dat interpretări în acord cu principiile constituționale și cu cele din dreptul UE, constituie una dintre cele mai apăsătoare umilințe la care au fost și sunt supuși judecătorii români, doctrina și jurisprudența noastră, dar și justițiabilii, care beneficiază de „tratamentul” oneros și „umanist” supranațional (?!).