Tinerii la rascruce

Leonardo da Vinci, pictorul acesta mare a gasit de cuviinta sa picteze Cina cea de Taina, luand modele... Si a fost foarte greu sa gaseasca modele pentru Apostoli. Pe Iisus l-a gasit foarte repede, adica pe tanarul (modelul) care sa arate cu fata blanda, stand la masa. Desigur cateva luni, aproape un an a durat pana a pictat chipul lui Iisus.

Dar icoana nu se mai sfarsea. De ce? Pentru ca nu-l gasea pe omul dupa care sa-l picteze pe Iuda! A umblat prin taverne, prin carciumi, pe sub poduri, prin canale, doar-doar o gasi unul care sa arate la fata in felul acesta, care sa exprime toata viclenia, toata nemernicia, toata prostia, tot, tot.

In sfarsit a gasit unul. Cu cativa gologani sau o tuica, ce i-o fi dat, a acceptat si venea zilnic si statea pe scaun si el il tot picta in icoana. La un moment dat, dupa cateva zile, a vazut ca omul pe care-l cautase atata timp, plangea. Si s-a mirat: cum un nemernic, un betiv (cine stie cate rele facuse), cum de plangea acesta!?