Transilvania, taramul de dincolo de paduri

Volumul de fata, scris si publicat in 1888 de o autoare din lumea anglo-saxona, mai precis de scotianca Emily Gerard, reprezinta, in primul rand, o noua marturie din seria cum ii vad strainii pe romani. Dincolo de caracterul sau de fotografie a unei epoci, cartea ofera publicului romanesc actual prilejul descoperirii unei scriitoare talentate, care imbina o mare curiozitate a spiritului, un simt rafinat al observatiei si un umor subtil, desi uneori caustic. Cartea aceasta merita citita din foarte multe motive.

In primul rand, este vorba despre o lucrare elaborata de o autoare, in contextul in care condeiele feminine care au acordat atentie tarii noastre, mai ales cele venite din exterior, sunt destul de putine. Avem asadar de a face cu o perspectiva feminina, dar si cu una feminista, in descrierea realitatilor transilvanene si, partial, a unor aspecte din viata Regatului Romaniei. Emily Gerard se dovedeste a fi deopotriva un bun etnograf si un bun reporter, caci volumul ei imbina in mod reusit cercetarea traditiilor si obiceiurilor locale, cu jurnalul de calatorie in sensul sau clasic.

Structura cartii Transilvania, taramul de dincolo de paduri ne poarta asadar prin sate si orase, prin diferite comunitati (sasi, romani, tigani, secui, armeni), fara a lasa la o parte descrierile de natura, ba chiar si reflectiile filosofice ori politice.

— Ana-Maria Stan

• Traducere din limba engleza, studiu introductiv si note de Ana-Maria Stan