Tratat de criminalistica Partea 1: Notiuni generale. Tehnica criminalistica - Rusu Vitalie, Jitariuc Vitalie

Criminalistica, in calitate de stiinta juridica aplicativa, are o orientare practica bine determinata, fapt care materializeaza scopul final al acesteia - perfectionarea procedeelor, metodelor si mijloacelor infractiunilor si elaborarea altor noi.

Descoperirea si cercetarea legitatilor nominalizate formeaza continutul functiei euristice, cognitive a criminalisticii. Totodata, aceste legitati se extind, in mare parte, si asupra activitatii criminalistice de cercetare stiintifica. Criminalistica in calitate de stiinta juridica aplicativa nu doar acumuleaza si sistematizeaza informatiile necesare, dar mai exercita si o functie constructiva: elaboreaza recomandari de ordin practic in materia descoperirii si cercetarii faptelor infractionale.

La randul sau, tehnica criminalistica, in calitate de element structural al stiintei criminalistice reprezinta un sistem de prevederi stiintifice, de procedee, metode si recomandari privind implementarea lor in procesul de acumulare, cercetare si aplicare a informatiilor probatorii in vederea stabilirii circumstantelor cauzei penale, a participantilor si a caracterului faptei investigate. Criminalistica, in calitate de ramura si domeniu al cunostintelor stiintifice indeplineste o functie cognitivo-constructiva specifica. In procesul pregatirii profesionale, viitorii angajati ai organelor de drept (ofiterii de urmarire penala, procurorii, expertii criminalisti etc.) studiaza prevederile de baza ale tehnicii criminalistice (fotografia si video-inregistrarea judiciara, traseologia, balistica judiciara, gabitoscopia etc.).