Trohar

Cu debutul sau in lumea literar-fictionala, Octavian Florescu nu da gres. TROHAR – titlu excentric, care pune intrebari serioase cititorului fiindca, desi ii va parea un cuvant familiar, el e cu totul plasmuit – este un roman hibrid, ce combina autofictiunea cu un chanson du geste in proza, situat in Evul Mediu timpuriu, cand cruciadele si domnitele la ananghie erau la moda. Construita ca o povestire in rama, opera incepe cu visul protagonistului care ajunge sa-l obsedeze pentru ca, la finalul acestuia, trubadurul muribund striga: TROHAR!

Studentul la filologie nu poate lasa misterul nerezolvat si porneste intr-o calatorie, in Franta contemporana, pentru a pasi pe urmele trubadurilor vestiti ai secolului XII si pentru a intelege mai bine destinul Cavalerului din vis. Slalomul temporal este captivant: acum esti in realitatea urbana a protagonistului, peste cateva momente il insotesti in spatiul oniric situat in timpul domniei lui Richard „Inima de Leu” si te lupti cu paganii. Scriitura este fluida, cu accente de ironie si autoironie, imbinand umorul cu pastilele de cultura generala care te atrag ca un magnet.

E un roman care te tine atent de la prima pana la ultima fraza, care iti starneste curiozitatea si care te soarbe in lumea lui fiindca si tu, ca protagonistul, vrei sa stii: cine sau ce e TROHAR?Octavian Florescu (n. 1971) a debutat cu volumul Kairoi sau roadele timpului (Institutul European, 2010) in care incerca sa concilieze istoria cu teologia din perspectiva filosofiei crestine a istoriei. Cine citeste sa inteleaga (Lumen, 2014) este o lucrare exegetica care abordeaza, in traditia hermeneuticii patristice, cele mai dificile versete biblice pornind de la textul original si contextul lor istoric. Pasiunea pentru talmacirea cuvantului sacru in limba romana s-a concretizat in colaborarea la monumentala Biblia dupa textul ebraic, din care au aparut deja primele trei volume (Humanitas, 2017; 2019; 2021).