Viata dincolo de mormant

Fiti atenti la cele ce va spun: Tot ce noi gandim, secunda de secunda, tot ce vorbim, de dimineata si pana seara, tot ce noi facem in cursul vietei noastre, toate, toate se intiparesc, se fotografiaza, colo, sus...

— Scarlat Demetrescu

Frati si surori, Pamantul acesta pe care traim noi astazi se poate compara cu o vasta scoala a vietei, cu diferite grade de invatamant. Spiritul nostru se coboara din patria spiritelor, care este golul acesta nesfarsit dintre planete, dintre stele, si vine pe pamant, ori pe alt glob fizic, la fel ca si pamantul nostru, si se imbraca cu un corp de carne pe care i-l procura o mama, o pamanteana. Pe acest corp, spiritul il fasoneaza, mai apoi, il desvolta si cand a devenit complet, atunci incepe cu el sa observe fenomenele naturei, sa invete a se conduce in viata, cu rabdare, cu atentie si credinta.

Cand, insa, instrumentul s-a slabit, s-a uzat sau cand firul vietei s-a terminat, atat cat ti s-a dat sa traesti; inca inainte de a te naste, atunci spiritul paraseste corpul carnos, iese din el ca dintr-o inchisoare si se avanta in spatiile nemarginirei. Ei, dar viata noastra e scurta, am mai spus in alta conferinta, iar cele ce trebue sa invatam sunt multe, foarte multe. Atunci, pentru ca sa le aflam, sa le cunoastem, e nevoie sa venim iar la scoala pamantului, sa venim iar sa ne incarnam.